Care-i rolul oligarhilor ruşi în Occident?

Occidentul încă se mai gândeşte cum să pedepsească Moscova după intervenţia în Georgia. Analiştii arată cu degetul spre averile miliardarilor Unii analişti susţin că ruşii au

Occidentul încă se mai gândeşte cum să pedepsească Moscova după intervenţia în Georgia. Analiştii arată cu degetul spre averile miliardarilor

Unii analişti susţin că ruşii au ştiut să se pună la adăpost din timp în faţa unor eventuale represalii economice şi financiare ale Vestului. Alţii sunt mai sceptici.

Cele mai recente statistici arată că liderii de la Kremlin şi-au luat "măsuri de precauţie": rezervele de devize se situează la un nivel-record, preţurile la hidrocarburi s-au mărit într-un ritm ameţitor, iar rata de creştere este, de asemenea, în continuă ascensiune.

În acest context, este clar că ameninţarea cu suspendarea negocierilor de aderare la Organizaţia Mondială a Comerţului sau scăderea încrederii investitorilor străini nu vor schimba prea curând intenţiile liderilor moscoviţi faţă de războiul din Caucaz.

Cotidianul britanic "Financial Times" susţine însă că a găsit "punctul slab" al premierului Vladimir Putin: oligarhii de la Londra.

Argumentul este simplu: "transferaţi" cu arme şi bagaje în capitala Marii Britanii - Mihail Fridman, Leonid Blavatnik, Viktor Vekselberg, Roman Abramovici, Alisher Usmatov, Oleg Deripaska sau Vladimir Potanin, pentru a numi doar câţiva dintre cei mai cunoscuţi oligarhi ruşi - sunt vulnerabili la eventualele represalii ale Occidentului.

Imperiile ruseşti din Regat, ameninţate

Cu excepţia lui Boris Berezovski - inamicul declarat al Kremlinului - aceşti oameni de afaceri sunt apropiaţi atât de premierul Vladimir Putin, cât şi de preşedintele Dmitri Medvedev.

În consecinţă, imperiile financiare pe care le-au ridicat aceşti oameni la Londra pot fi, teoretic, distruse de o eventuală decizie a occidentalilor de a pedepsi Rusia pentru acţiunea din Caucaz.

Astfel, averi impresionante şi case luxoase pot fi confiscate. De asemenea, oligarhii ruşi ar putea rămâne foarte uşor fără vize, ceea ce ar însemna o lovitură serioasă pentru conducerea celor aproape 100 de companii ruseşti înscrise la Bursa din Londra.

Pe de altă parte, Fiscul ar putea spulbera statutul de vis al "rezidentului fără domiciliu" de care beneficiază oligarhii ruşi din Londra. Acest statut le permite oamenilor de afaceri apropiaţi Kremlinului să nu plătească taxe pentru veniturile obţinute în Marea Britanie.

În acelaşi timp, Roman Abramovici ar putea fi oricând vizat de o anchetă privind originea misterioaselor fonduri care i-au permis să cumpere unul dintre cele mai cunoscute cluburi de fotbal din Marea Britanie - Chelsea.

Argumente pro şi contra

Un influent bancher londonez spune însă că scenariul prezentat de "Financial Times" nu este uşor de aplicat. "Suntem o ţară liberă, cu numeroase afaceri.

Pedepsirea oligarhilor ruşi din Londra este puţin probabilă, iar o astfel de măsură ar putea alunga alţi investitori străini care s-au stabilit la noi", argumentează bancherul. El se arată însă favorabil unei acţiuni cu "ţinte precise", care să oblige companiile ruse cotate la Bursa din Londra să respecte întocmai transparenţa şi buna guvernare anglo-saxonă.

Lucru puţin probabil, în condiţiile în care miliardarii ruşi se află în spatele marilor manevre bursiere, prin intermediul fondurilor de investiţii, cărora le-au încredinţat o mare parte din "petrodolarii" obţinuţi în ultimii ani.

Şi tot ruşii sunt implicaţi la Londra în domenii de activitate care le aduc câştiguri fabuloase: energie, siderurgie, industrie agroalimentară, telecomunicaţii.

Disensiuni între generali

Kremlinul este îngrijorat că unii comandanţi militari şi-au depăşit atribuţiile în cursul conflictului din Georgia, scrie "Financial Times".

La rândul lor, unii generali ruşi susţin că Moscova le-a subminat atribuţiile şi doresc finalizarea operaţiunii de distrugere a "agresorului georgian", misiune care nu mai poate fi continuată după semnarea acordului de pace. Deocamdată, disensiunile au fost aplanate, ambele părţi afişând o cooperare foarte eficientă.

"În niciun caz nu vom vedea tancuri îndreptându-se spre Kremlin", glumeşte Aleksandr Prohanov, un scriitor de dreapta cunoscut pentru legăturile cu generalii ruşi. Se pare că lipsa de cooperare s-a repercutat asupra situaţiei din Georgia, generalii ruşi refuzând mult timp să retragă trupele la poziţiile ocupate înaintea izbucnirii conflictului.

Alianţe la vârf, în toată lumea

După ce şi-au asigurat influenţa pe malurile Tamisei, oamenii regimului de la Moscova au strâns legăturile cu reprezentanţii celor mai renumite companii din lume.

Astfel, Roman Abramovici s-a bazat în afacerile cu aur pe sprijinul gigantului canadian Barrick Gold şi al scoţienilor de la Fleming. La rândul său, Oleg Deripaska este apropiatul lui Nathaniel Rothschild, cel mai bogat şi mai influent membru al celebrei familii engleze.

Deripaska, supranumit "Ţarul aluminiului", şi-a extins, în acelaşi timp, afacerile în Austria, Germania, dar şi în Muntenegru.

Nu a pierdut vremea nici Mihail Fridman, care, în disputa pentru controlul companiei petroliere British Petroleum, a oferit contracte generoase Lordului Hurd, fost ministru de Externe, dar şi Lordului Powell, fost consilier diplomatic al lui Margaret Thatcher. Relaţiile cu "nume grele" din Albion nu le asigură însă magnaţilor ruşi liniştea deplină.

Experţii atrag atenţia că, după conflictul din Georgia, unii dintre oligarhi ar putea întâmpina probleme la viitoarele investiţii sau ar putea avea parte de un tratament mai dur la solicitarea de vize.

"Kremlinul nu rezistă unei confruntări de lungă durată"

"Kremlinul speră ca Occidentul să facă mult zgomot, cum a făcut după criza din Cecenia, după care să uite de această chestiune" - spune Pavel Felgengauer, comentator rus pe probleme de securitate. El susţine că Occidentul şi Rusia se apropie de o confruntare de lungă durată, care va aminti foarte mult de războiul rece.

De data aceasta, câmpul de bătaie va fi nu numai Georgia, dar şi Caucazul de Nord, iar arma principală - presiunile diplomatice şi economice. "Rusia este însă mult, mult mai slabă decât URSS şi cred că o astfel de confruntare va duce la căderea rapidă a actualului regim şi la o mare criză economică şi politică.

Vor începe rapid problemele interne, pentru că ruşii bogaţi vor să facă afaceri cu Occidentul. După invazia în Afganistan, URSS a mai rezistat puţin peste 10 ani. După invazia în Georgia, dacă Occidentul se decide pentru o confruntare serioasă, Rusia se va prăbuşi în 2-3 ani", subliniază comentatorul rus.

Slăbiciunile "ursului" rus

Pavel Felgengauer aminteşte că şeful MAE francez, Bernard Kouchner, a vorbit, de exemplu, de embargoul asupra armelor. Acesta ar lovi nu numai bugetul, dar şi încercarea de modernizare a forţelor armate ale Rusiei.
Sunt posibile de asemenea reducerea investiţiilor şi transferul tehnologiei moderne. Sancţiunile occidentale pot dăuna acum Rusiei mai mult decât oricând în istorie.

Ameninţarea militară a Rusiei, un bluff

Analistul rus susţine că, deocamdată, Ucraina, Polonia şi Cehia pot fi liniştite în privinţa ameninţărilor cu un eventual răspuns militar al Rusiei. "Moscova nu are un potenţial militar corespunzător. Va trebui să rezolve şi problemele de logistică. Iarna, legătura cu Ţhinvali este îngreunată de zăpadă.

Contingentul rus va trebui deci să fie atât de puternic pentru a putea răspunde unui eventual atac al georgienilor. Cât priveşte străpungerea sistemului american antirachetă cu mult-lăudata rachetă Topol, Felgengauer susţine că atunci când va fi construit în Polonia scutul, majoritatea acestor rachete vor fi scoase din folosinţă.

Vocea moderaţilor nu se face auzită

Sigură şi mândră de victoria militară în Georgia, Rusia a dorit să arate că nu se teme de Occident. Iar pentru a fi cât mai convingător, Kremlinul a trimis la numeroasele conferinţe de presă organizate în timpul crizei, dar şi după detensionarea situaţiei, oficiali care au făcut declaraţii dure şi ameninţătoare: întreruperea relaţiilor cu NATO, renunţarea la negocierile cu Organizaţia Mondială a Comerţului etc.

"Acesta este un semn clar că grupul durilor se bucură de mare trecere acum la Kremlin", a menţionat analistul rus Dmitri Oreşkin. El subliniază că situaţia nu se va schimba prea curând.

"Convinşi că au suficiente rezerve financiare şi petroliere, adepţii politicii dure vor continua această strategie ofensivă în următoarele luni, dacă nu chiar ani", mai susţine Oreşkin.

La rândul său, Aleksei Malaşenko, analist la centrul Carnegie din Moscova, precizează că, deşi nu s-au făcut auzite, au existat în Rusia numeroase voci apropiate de putere care nu au susţinut acţiunea militară în Caucaz sau recunoaşterea independenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud.

Moderaţii au atras atenţia în special asupra impactului pe care îl va avea criza asupra economiei ruse. Avertismentele lor nu au fost luate în seamă de cea mai mare parte a presei de la Moscova, care a insistat asupra consensului în conflictul din Caucaz.

Cu toate acestea, divergenţele din spatele uşilor închise riscă să strice la un moment dat armonia de la
Kremlin, susţin analiştii ruşi amintiţi mai sus.

După invazia în Afganistan, URSS a mai rezistat puţin peste 10 ani. După invazia în Georgia, dacă Vestul se decide pentru o confruntare serioasă, Rusia se va prăbuşi în 2-3 ani
Pavel Felgengauer, comentator rus pe probleme de securitate