Capitalul străin fuge din Rusia

Chiar dacă Moscova nu s-a ales până acum decât cu o condamnare verbală internaţională pentru agresiunea militară asupra Georgiei, sancţiunile ar putea apărea în curând, iar efectele vor

Chiar dacă Moscova nu s-a ales până acum decât cu o condamnare verbală internaţională pentru agresiunea militară asupra Georgiei, sancţiunile ar putea apărea în curând, iar efectele vor fi resimţite în economia rusă.

În doar câteva zile, războiul a generat ieşiri nete de 7 miliarde de dolari de pe piaţa rusească de capital, a declarat, ieri, ministrul rus de finanţe, Alexei Kudrin, citat de RIA Novosti.

Pierderea cea mai gravă - 6 miliarde de dolari - a fost înregistrată într-o singură zi, la 8 august. Ministrul de finanţe a mai avertizat că intrările de capital din 2008 vor fi "puţin sub nivelul de 30-40 miliarde de dolari estimat de banca centrală a Rusiei".

"Intrările de capital vor fi puţin sub estimările oficiale, din cauza persistenţei crizei financiare mondiale şi a unor riscuri politice survenite recent şi care au influenţat comportamentul investitorilor străini", a explicat, voalat, oficialul rus pagubele suferite de ţara sa în urma războiului.

În plus, Rusia s-ar putea vedea exclusă din G8, grupul celor mai puternice şi mai bogate ţări, iar intrarea sa în Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) ar putea fi blocată.

Dar contraperformanţa cea mai vizibilă rămâne, deocamdată, aducerea, lângă graniţele sale, a scutului american antirachetă, războiul netezind asperităţile dintre SUA şi Polonia asupra realizării acestui obiectiv.

Rusia este părăsită de investitorii străini, în timp ce Georgia scapă şi mai mult de sub control regiunile separatiste

Conflictul din Osetia de Sud a aruncat Georgia într-o criză profundă, existând riscul ca regiunile separatiste să nu mai revină sub controlul guvernului de la Tbilisi.

"Nimeni nu s-a gândit că se va ajunge atât de departe. Nimeni nu se aştepta ca ruşii să bombardeze obiective din Georgia şi că vor ocupa jumătate din ţară", declară analistul politic Tornike Haracenidze.

Svante Cornell, director adjunct al Institutului pentru Asia Centrală din Stockholm, apreciază că Georgia a fost "forţată" să accepte un acord care nu este decât formal. În realitate, ruşii consideră că acordul "le dă dreptul să se deplaseze peste tot".

De altfel, preşedintele Mihail Saakaşvili a părut vizibil afectat la conferinţa de presă cu secretarul american de stat Condoleezza Rice. Mai mult, premierul Lado Gurghenidze a declarat că Tbilisi a semnat acordul sub presiune.

Chiar dacă Rusia îşi retrage trupele de pe teritoriul georgian, Georgia pierde controlul asupra zonelor situate la frontiera cu teritoriile separatiste, este de părere Svante Cornell.

Pagube colaterale

Nici celălalt protagonist al conflictului, Rusia, nu iese prea bine din această situaţie. Potrivit agenţiei "RIA Novosti", care-l citează pe ministrul de finanţe de la Moscova, conflictul a generat ieşiri nete de 7 miliarde de dolari de pe piaţa rusească de capital.

Este adevărat că exporturile de gaze şi ţiţei nu au fost afectate, dar încrederea investitorilor străini nu va fi recâştigată atât de uşor. O altă "pierdere majoră" pentru Rusia constă în faptul că Varşovia şi Washingtonul au ajuns la un acord privind instalarea scutului american antirachetă pe teritoriul polonez, înţelegere care părea compromisă cu puţin timp în urmă.

Georgia va fi membră NATO

Georgia "va fi membră NATO dacă vrea acest lucru", a declarat ieri, la Tbilisi, cancelarul german Angela Merkel, după întrevederea cu preşedintele Mihail Saakaşvili. Declaraţia sa survine în contextul în care Germania, alături de Franţa, s-a opus primirii Georgiei în rândurile Alianţei în cadrul summitului de la Bucureşti. Totodată, este cea mai fermă declaraţie în acest sens venită din partea unui lider occidental.

Exporturile de petrol, afectate de conflict

Azerbaidjanul şi-a suspendat sâmbătă exporturile de petrol prin porturile din vestul Georgiei, după ce o explozie a avariat podul de cale ferată de la Kaspi, care asigura legătura între estul şi vestul ţării, informează Reuters, citând un comunicat al autorităţilor de la Baku. Georgia a acuzat soldaţii ruşi că au aruncat în aer podul feroviar aflat la vest de Tbilisi, dar Moscova a negat categoric orice implicare.

Ultimul transport care s-a făcut folosind această cale ferată a constat în 15 vagoane-cisternă. Alte 72 de cisterne cu petrol urmau să fie trimise în Armenia, înainte de distrugerea podului. Linia de cale ferată afectată mergea de la Tbilisi prin Gori, oraş ocupat de ruşi, după care se ramifica în trei şi ajungea în porturile de la Marea Neagră, Poti şi Batumi, şi în Turcia.

Dezastru economic

Ministrul georgian pentru integrare europeană, Gheorghi Baramidze, a declarat că aruncarea în aer a podului echivalează cu un "dezastru economic". Este o "daună majoră, nu numai pentru Georgia, dar şi pentru Armenia, pentru Azerbaidjan şi pentru ţările Asiei Centrale, care transportă mărfuri şi petrol pe calea ferată georgiană", a explicat el.

În ultimii ani, Azerbaidjanul a devenit un important furnizor de petrol pentru Occident, iar creşterea economică rapidă a acestei ţări depinde în foarte mare măsură de veniturile obţinute de pe urma exporturilor de petrol extras din Marea Caspică.

Săptămâna trecută, Azerbaidjanul şi-a suspendat livrările de petrol către Turcia prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan, operată de compania British Petroleum (BP), după ce aceasta a fost afectată de un incendiu. La începutul acestei săptămâni, ca măsură de precauţie, BP a închis şi oleoductul Baku-Supsa, precum şi gazoductul Caucazul de Sud.