Cancerul crizei datoriilor, ajuns la metastază

Noile guverne de tehnocraţi de la Roma şi Atena nu reuşesc să calmeze pieţele. În ciuda intervenţiei masive a BCE, costurile la care se împrumută statele europene continuă să crească.

Implementarea măsurilor dure de austeritate de către Grecia şi Italia, necesare pentru oprirea contagiunii crizei datoriilor de stat, sunt încă puse sub semnul întrebării de către investitori. Din această cauză, ieri, moneda euro a atins minimul ultimelor cinci săptămâni faţa de dolar şi yen, odată cu creşterea aversiunii la risc a investitorilor. Moneda unică s-a depreciat cu 0,7% faţă de dolar, euro ajungând să valoreze  la 1,3437 dolari.

Bursele europene crescuseră uşor, la începutul zilei de ieri, după ce au deschis în scădere, în aşteptarea prezentării Guvernului de tehnocraţi al Italiei şi a votului de încredere din Parlamentul elen pentru noul Executiv condus de un un fost vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE). Apoi, au scăzut din nou. Guvernatorul Băncii Japoniei, Masaaki Shirakawa, a declarat că această criză afectează deja naţiunile emergente şi Japonia, în timp ce Banca Angliei a estimat că Marea Britanie este în pragul recesiunii economice, scrie Reuters.

Nervi la Atena

Chiar dacă guvernul Papademos a obţinut, ieri, încrederea Parlamentului, au apărut deja primele disensiuni în sânul coaliţiei, fapt ce ar putea complica punerea în practică a reformelor vizând salvarea ţării de la faliment. Aceste semnale nu au căzut bine pieţelor financiare.  Sondajele arată că Executivul condus de Lucas Papademos se bucură de sprijinul a aproape trei sferturi din greci.

Însă programul de austeritate anunţat de acesta nu a fost bine primit de populaţie, şi nici de partenerii de coaliţie. În ajunul votului de încredere, parlamentarii conservatori din partea Noii Democraţii au refuzat să semneze un angajament scris privind respectarea planului de salvare convenit cu UE şi FMI. „Dictatul de la Bruxelles nu poate constitui o politică legitimă ", a declarat  Nikos Dendis, deputat conservator.

Această poziţie ar putea pune în pericol încrederea partenerilor europeni ai Atenei care nu ezită acum să-şi pună public întrebarea privind viitorul Greciei în zona euro. Semn al slabei unităţi din sânul coaliţiei din Grecia este şi petiţia semnată, marţi, de 101 deputaţi socialişti în care denunţă cooperarea cu Noua Democraţie şi LAOS (extrema dreaptă).

La aceasta se adaugă declaraţiile liderului partidului conservator Noua Democraţie , Antonis Samaras, care consideră că noul Guvern, unde formaţiunea sa deţine două portofolii, la Externe şi Apărare, trebuie să aibă un caracter tranzitoriu şi să rămână în funcţie cel mult trei luni. „Nimeni nu poate prelungi viaţa acestui guvern dincolo de trei luni, spunem că este provizoriu şi insistăm asupra acestui lucru", a declarat Samaras.

Luni, premierul Papademos va face prima sa vizită la Bruxelles, pentru a se întâlni cu oficiali din cadrul Comisiei Europene, care cer un angajament scris din partea noii echipe de guvernare că îşi va respecta angajamentele înainte de plata, vitală pentru ţară, a celei de-a şasea tranşe de opt miliarde de euro, în cadrul unui împrumut contractat în 2010.

Din nou proteste

Nici nu a fost bine instalat în funcţie Lucas Papademos, că a şi avut parte de primele proteste. Salariaţii şi studenţii care sprijină Partidul Comunist au manifestat paşnic în centrul capitalei elene. Liderul acestei formaţiuni politice, Aleka Papariga, a afirmat că măsurile de austeritate pe care trebuie să le aplice noul guvern pentru ca Grecia să primească următoarea tranşă de împrumut nu vor face decât să deterioreze situaţia şi aşa precară a populaţiei. Astăzi, Papademos se va confrunta cu un nou test social, în care manifestanţii de stânga comemorează reprimarea, la 17 noiembrie 1973, a revoltei studenţilor împotriva juntei coloneilor, o comemorare care în ultimii ani s-a concentrat pe denunţarea austerităţii.

Tensiuni şi la Roma

La Roma, premierul desemnat Mario Monti şi-a prezentat ieri cabinetul, iar membrii acestuia au depus jurământul în faţa preşedintelui Giorgio Napolitano. Tensiunile generate de partidul lui Silvio Berlusconi, Poporul Libertăţii, şi Partidul Democrat, de opoziţie, în ultimele ore dinaintea formării noului guvern, l-au determinat pe economistul Mario Monti să prefere un cabinet format doar din tehnocraţi. În acelaşi timp, prim-ministrul are dreptul să modifice pe parcurs structura Executivului.

Cabinetul va avea 12 membri, iar noul preşedinte al Consiliului de Miniştri, Mario Monti, va deţine şi funcţia de ministru al Economiei „ad-interim". Corrado Passera, preşedintele băncii Intesa Sanpaolo a primit postul de ministru al Dezvoltării Economice, Infrastructurii şi Transporturilor. Monti a explicat gruparea celor trei portofolii în acelaşi minister pentru crearea de „iniţiative coordonate în vederea creşterii economice".

Giulio Terzi di Sant'Agata ar urma să preia funcţia de ministru de Externe, amiralul Giampaolo di Paola a fost nominalizat pentru postul de ministru al Apărării, iar Anna Maria Cancellieri la Interne. Cu toate că la Roma se instalează un guvern de tehnocraţi, presiunile asupra obligaţiunilor de stat nu au scăzut, randamentul obligatiunilor Italiei cu maturitatea la zece ani a închis marţi peste pragul critic de 7%, mulţi economişti considerând că datoria ţării devine nesustenabilă la astfel de dobânzi. 

Minister în beznă

Sindicatul companiei de electricitate din Grecia, Genop-Dei, a întrerupt patru ore curentul la Ministerul Sănătăţii, protestând astfel faţă de introducerea taxei funciare în facturile de electricitate. Ministerul Sănătăţii are datorii la facturi de electricitate în valoare de 3,8 milioane de euro.

Obama, îngrijorat de zona euro

Preşedintele american, Barack Obama, s-a declarat, ieri, „profund îngrijorat" de problemele din zona euro, pe fondul crizei datoriilor suverane şi a creşterii economice anevoioase. „Sunt şi am fost profund îngrijorat. Cred că voi la fel de îngrijorat mâine şi săptămâna următoare", a declarat preşedintele american la Canberra.

Puterile europene trebuie „să susţină proiectul european", a adăugat el. „Până vom pune în aplicare un plan concret şi o structură care să trimită un mesaj clar pieţelor, care să afirme că Europa susţine ferm euro şi va face ce are de făcut, vom continua să vedem acest tip de probleme pe care le-am cunoscut până în present", a declarat preşedintele american. El a recunoscut că Angela Merkel, cancelarul german, şi Nicolas Sarkozy, preşedintele francez, au o voinţă reală de a scoate Europa din criză, dar a apreciat că Europa are o structură complicată. „În prezent, comunitatea europeană în sens larg trebuie să susţină proiectul european", a declarat el. „Avem o economie mondială integrată şi ceea ce se întâmplă în Europa va avea un impact asupra noastră", a adăugat el.

Presiuni asupra BCE

Mario Monti, noul premier al Italiei  Foto: reuters

Confruntată cu majorarea costurilor de împrumut şi cu eventualitatea pierderii ratingului AAA, Franţa a cerut măsuri mai energice din partea BCE. Rolul BCE este de a asigura stabilitatea euro, dar şi stabilitatea financiară a Europei, consideră Parisul. Răspunsul cancelarului german Angela Merkel nu s-a lăsat aşteptat. „După cum vedem noi tratatele, BCE nu are posibilitatea de a rezolva această criză", a spus Merkel, după o întâlnire cu premierul irlandez Enda Kenny. Singura cale de a recupera încrederea pieţelor financiare este de a implementa reformele economice convenite şi de a construi o uniune politică mai strânsă prin revizuirea tratatului de la Lisabona, a spus Merkel.

Conducerea BCE continuă să refuze să intervină decisiv, subliniind că depinde de guverne să rezolve criza prin măsuri de austeritate şi reforme. Ieri, în ciuda intervenţiei masive a BCE pe piaţa de obligaţiuni, randamentele titlurilor italiene, franceze, spaniole nu au scăzut decât pentru scurt timp. Costul banilor de împrumut pentru statele eurozonei continuă să crească. În Italia, dobânda a sărit din nou pragul de 7%, iar diferenţa dintre costurile de împrumut ale Franţei şi Germaniei s-a adâncit la 2%.

Berlin: „Europa vorbeşte germana"

Dialogul surzilor: Angela Merkel şi David Cameron  Foto: afp

Guvernul german consideră că Marea Britanie trebuie să accepte taxa europeană pe tranzacţii financiare, iar veniturile astfel colectate să poată sprijini moneda euro. Guvernul britanic a blocat această iniţiativă, iar ministrul de Finanţe George Osborne a apreciat că „este un glonţ tras în inima" cartierului financiar londonez (City). Miniştrii britanici au cerut în schimb Germaniei să permită Băncii Centrale Europene (BCE) să tipărească bani pentru a salva economiile aflate în dificultate. David Cameron va merge la Berlin vineri pentru negocieri cu Angela Merkel, într-un moment în care relaţiile dintre cele două ţări sunt deteriorate din cauza crizei eurozonei. 

„Nu-i vom lăsa să-şi urmeze doar interesele"

Un membru de rang înalt din conducerea partidului Angelei Merkel, CDU, a atacat Marea Britanie. „Înţeleg că englezii nu vor taxa pe tranzacţii financiare deoarece afacerile de pe piaţa financiară londoneză furnizează aproape 30% din PIB-ul lor", a  spus Volker Kauder, liderul parlamentar al CDU, într-un discurs ţinut în faţa Congresului partidului. „Dar Marea Britanie e responsabilă în acelaşi timp de succesul Europei. Nu-i vom lăsa să-şi urmeze numai beneficiul propriu şi să refuze orice contribuţie" , a spus el. Potrivit lui Kauder, guvernele UE sprijină din ce în ce mai mult poziţia Germaniei. „Acum,  dintr-odată, Europa vorbeşte germana. Nu la propriu, ci prin faptul că au acceptat instrumentele pentru care Angela Merkel s-a luptat din greu", a spus el.

Într-un discurs de politică externă ţinut luni, premierul britanic, David Cameron, a spus că UE nu face faţă actualelor condiţii de pe piaţa financiară şi trebuie să se reformeze, altfel este „în  pericol". El a cerut mai puţină integrare şi a repetat faptul că Marea Britanie vrea să-şi recapete multe dintre puterile de decizie acordate Bruxelles-ului.

Comentariile vor provoca furia conservatorilor britanici, scrie presa de la Londra. Aceştia spun că refuzul Germaniei de a  sprijini euro va trage în jos şi economia britanică.  „Germania încearcă să creeze un singur bloc politic european. Aceasta e şansa Marii Britanii să iasă din această situaţie dificilă şi să ne eliberăm", a spus Philip Hollobone, un parlamentar conservator eurosceptic.