Călăul deghizat a fost sacrificat

Noul guvern al Serbiei pare decis să accelereze apropierea de Uniunea Europeană. Radovan Karadzici, fostul lider al sârbilor din Bosnia, a fost reţinut într-un autobuz din Belgrad după 13 ani

Noul guvern al Serbiei pare decis să accelereze apropierea de Uniunea Europeană. Radovan Karadzici, fostul lider al sârbilor din Bosnia, a fost reţinut într-un autobuz din Belgrad după 13 ani de căutări.

El era de nerecunoscut, având înfăţişarea unui călugăr, cu barbă şi cu părul legat. După predarea fostului preşedinte iugoslav Slobodan Miloşevici, arestarea lui Karadzici este al doilea "sacrificiu" de acest gen pe care Serbia îl face în era postcomunistă.

Karadzici (63 de ani) a fost pus sub acuzare în 1995 de Tribunalul Penal Internaţional (TPI) de la Haga, pentru genocid şi crime de război comise în Bosnia. Este unul dintre autorii "epurării etnice".

Lui i se impută asediul de la Sarajevo şi masacrul de la Srebreniţa, unde au fost ucişi 8.000 de musulmani. Srebreniţa este considerat cel mai grav masacru din Europa după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Următorul pe lista TPI este Ratko Mladici, şeful militar al sârbilor bosniaci.

După 13 ani de căutări, fostul lider al sârbilor bosniaci a fost prins de serviciile speciale sârbe, într-un autobuz din Belgrad

La două săptămâni de la formarea unui nou guvern, prooccidentalii sârbi au îndeplinit una dintre condiţiile-cheie pentru intrarea în vigoare a Acordului cu UE.

Radovan Karadzici, fostul lider politic al sârbilor din Bosnia, inculpat de Tribunalul Internaţional de la Haga (TPI) pentru genocid şi crime de război, a fost arestat luni seară de către serviciile secrete sârbe la capătul a 13 ani în care a fost urmărit, s-a ascuns şi a reuşit să scape altor tentative de arestare.

Autorităţile sârbe au afirmat că Radovan Karadzici, în vârstă de 63 de ani, a fost reţinut în jurul orei 21.30, într‑un autobuz care plecase de la Belgrad spre Batajniţa.

Presa de la Belgrad şi avocaţii fostului lider politic al sârbilor din Bosnia susţin însă că fugarul a fost arestat încă de vineri seară, oficialii sârbi aşteptând să oficializezeinformaţia cu o zi înainte de reuniunea de la Bruxelles a miniştrilor europeni de externe.

Karadzici era căutat pentru că, împreună cu generalul Ratko Mladici, fostul lider militar al sârbilor bosniaci, a fost cel care a instigat genocidul de la Srebreniţa, localitate din estul Bosniei, unde aproape 8.000 de musulmani au fost omorâţi în iulie 1995 în cel mai grav masacru din Europa după încheierea celui de‑al Doilea Război Mondial.

Deghizat la spital

Rasim Ljajici, ministrul pentru drepturile omului şi ale minorităţilor, a dezvăluit, ieri, într-o conferinţă de presă, că Radovan Karadzici lucra de mai multă vreme, deghizat, într-o clinică particulară din capitala Serbiei, unde practica medicina alternativă.

Oficialul sârb a mai precizat că fostul lider purta barbă şi ochelari şi avea acte false cu numele Dragan Dabici. Ljajici a mai afirmat că acesta nu a fost recunoscut nici chiar de vecinii săi. Pe de altă parte, Vladimir Vukcevici, procurorul sârb pentru crime de război, a dispus, deja, transferul lui Karadzici la Tribunalul de la Haga.

Tăcere la primul interogatoriu

Transferat la tribunalul pentru crime de război din Belgrad, Karadzici a negat toate acuzaţiile care i-au fost aduse şi a refuzat să răspundă întrebărilor anchetatorilor, motivând că "întreg procesul este o farsă".

Imediat după arestare, fostul lider al sârbilor bosniaci a refuzat să mănânce şi i-a spus avocatului Svetozar Vujakic că doreşte să aibă o întâlnire privată cu familia. Acesta le-a declarat jurnaliştilor că clientul său arată la fel ca acum 10 ani, când au apărut ultimele imagini cu Karadzici, dar este mult mai slăbit.

Bucurie la Sarajevo, tensiune la Belgrad

Sute de persoane s-au adunat pe străzile din Sarajevo luni noaptea pentru a sărbători arestarea lui Karadzici. Maşinile au ieşit claxonând şi s-au încolonat pe străzi, în timp ce postul public de radio difuza fragmente din discursurile ţinute de fostul lider al sârbilor bosniaci.

În schimb, în fieful lui Radovan Karadzici, la Pale, sârbii din Bosnia au primit însă cu neîncredere sau furie evenimentul. "Numai sârbii sunt judecaţi la Haga", a acuzat un bărbat în vârstă de 45 de ani. Premierul Republicii Srpska, Milorad Dodici, a declarat că arestarea lui Karadzici pune capăt presiunii internaţionale care viza această entitate sârbă din Bosnia.

El a subliniat că cei care au supus Republica Srpska la ani de presiuni şi sancţiuni cerând arestarea lui Karadzici pot acum vedea că autorităţile sârbe bosniace nu puteau să facă acest lucru, pentru că nu se afla aici.

La Belgrad, măsurile de securitate au fost ieri întărite, după ce aproximativ 50 de ultranaţionalişti, aparţinând mişcării Obraz, s-au adunat luni noapte în faţa clădirii tribunalului pentru a protesta faţă de arestarea lui Karadzici. Forţele de ordine au reuşit în cele din urmă să-i disperseze pe manifestanţi.

Succes pentru proeuropeni

Arestarea lui Radovan Karadzici este, însă, un succes răsunător al forţelor proeuropene sârbe, care reuşesc astfel să reducă influenţa ultranaţionalistă, la mai puţin de două săptămâni după ce s-a instalat noul guvern.

Format abia în 11 iulie, graţie unei surprinzătoare alianţe a proeuropenilor preşedintelui Boris Tadici cu socialiştii fostului lider Slobodan Miloşevici, noul guvern a avut nevoie de doar zece zile pentru a furniza o dovadă indiscutabilă a dorinţei sale de a colabora cu justiţia internaţională. Şi aceasta în condiţiile în care fostul lider al socialiştilor, Miloşevici, a murit într-o celulă a tribunalului de la Haga.

Serbia mai trebuie să-i aresteze pe fostul lider militar al sârbilor bosniaci şi mâna dreaptă a lui Karadzici, generalul Ratko Mladici, şi pe fostul lider al sârbilor din Croaţia, Goran Hadzici, pentru a-şi îndeplini astfel obligaţiile asumate faţă de Tribunalul Penal Internaţional de la Haga şi pentru a-şi asigura aprobarea Bruxelles-ului pentru Acordul de Stabilitate şi Asociere, primul pas către statutul de membru al Uniunii Europene.

Vuk Jeremici, ministrul sârb de externe, a dat ieri asigurări că Belgradul face "maximum" pentru a-l aresta şi pe generalul Ratko Mladici.

Un nou elan la Haga

Arestarea fostului lider politic al sârbilor din Bosnia, Radovan Karadzici, a dat un nou elan Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie, care se va închide în 2010, după ani de zile de urmărire efectuată de procurori.

TPI a fost adesea criticat, mai ales după moartea în martie 2006 a principalului său acuzat, fostul preşedinte iugoslav Slobodan Miloşevici, înainte de finalizarea procesului.

"Este cea mai mare lovitură a tribunalului de la moartea lui Miloşevici şi este o surpriză şi faptul că Serbia l-a arestat", aprecia la rândul său Cedric Ryngaert, profesor de drept la Universitatea Utrecht.

Fondat în 1993 de Consiliul de Securitate al ONU pentru a-i judeca pe cei vinovaţi de gravele încălcări ale dreptului umanitar internaţional comise în fosta Iugoslavie, TPI era, în opinia multora, un instrument destinat liniştirii conştiinţei occidentalilor în faţa ororilor războiului din Bosnia (1992-1995).

Pontul serviciilor străine

Karadzici era sub supraveghere în Serbia de câteva luni, după ce autorităţile au primit un pont de la servicii de informaţii străine, potrivit unor surse din guvernul de la Belgrad, relatează Reuters. Momentul arestării sale, la doar două săptămâni după ce noul guvern sârb prooccidental a preluat puterea, sugerează că factorul decisiv din spatele capturării sale a fost determinarea politică.

"La sfârşitul zilei, era vorba despre o problemă pe care sârbii erau obligaţi s-o rezolve singuri", a declarat Nigel Inkster, fost oficial al MI6. Timp de 13 ani, militari ai NATO şi UE au efectuat zeci de raiduri în locuinţele soţiei lui Karadzici şi ale copiilor săi, în Pale, fieful fostului lider bosniac.

Psihiatrul poet

Considerat un monstru de croaţii şi musulmanii din Bosnia, Karadzici este în continuare văzut ca un erou de numeroşi sârbi. De profesie psihiatru şi poet amator cu origini modeste, a devenit preşedinte al autoproclamatei republici a sârbilor bosniaci înainte ca forţele NATO să înceapă, în 1997, arestarea suspecţilor căutaţi de Tribunalul Internaţional pentru crime de război de la Haga.

Masiv, cu părul grizonat şi având mereu pe frunte o şuviţă rebelă, Karadzici nu a mai fost văzut în public din 1996, când a început să se ascundă.

În 1989, Karadzici s-a numărat printre fondatorii Partidului Democrat Sârb (Srpska Demokratska Stranka) din Bosnia-Herţegovina, formaţiune care şi-a propus să protejeze şi să întărească interesele sârbilor. SUA pusese o recompensă de cinci milioane de dolari pentru orice informaţie care ar ajuta la prinderea fostului lider politic al sârbilor bosniaci.

Uniunea Europeană ezită să recompenseze Belgradul

Deşi au salutat arestarea lui Radovan Karadzici, europenii nu par încă gata să accelereze integrarea Serbiei în UE. Chiar dacă ministrul de Externe francez Bernard Kouchner, a cărui ţară deţine preşedinţia UE a exclamat entuziast la auzul veştii: "În sfârşit! De treisprezece ani aşteptam asta. Întoarcem o pagină", alte ţări au fost mai reţinute.

În aşteptarea pasului decisiv

Capturarea fostului lider politic al sârbilor bosniaci este cu siguranţă un lucru bun pentru apropierea Serbiei de UE. Însă lucrurile se decid în 27 şi unii vor spune "bine, Karadzici este, dar Mladici nu este", a explicat Kouchner.

Mai mulţi miniştri au sugerat că Serbia nu poate spera deblocarea imediată a Acordului de Asociere şi Stabilizare semnat cu UE în aprilie, suspendat în aşteptarea deplinei cooperări a Belgradului cu TPI.

Această arestare constituie un pas foarte semnificativ, a spus ministrul de externe suedez Carl Bildt. Dar este un pas, nu neapărat pasul decisiv, a adăugat el.

Olandezii, a căror ţară găzduieşte sediul TPI şi care au fost permanent deosebit de exigenţi în legătură cu deplina cooperare, au subliniat de la începutul reuniunii miniştrilor de externe că această arestare nu este suficientă pentru a duce la intrarea în vigoare a acordului.

"Există state membre care nu pot considera că sunt reunite toate condiţiile", a spus o sursă din cadrul preşedinţiei franceze, referindu-se la Olanda şi Belgia.