Buncărul lui Hodja, atracţie turistică

"Oraşul secret" al fostului dictator albanez are 100 de camere Deschis recent pentru turişti, buncărul lui Hodja a fost construit pentru a-i adăposti pe demnitarii comunişti în caz de

"Oraşul secret" al fostului dictator albanez are 100 de camere

Deschis recent pentru turişti, buncărul lui Hodja a fost construit pentru a-i adăposti pe demnitarii comunişti în caz de război.

După cel de-al Doilea Război Mondial, Albania, regat până atunci, a devenit un stat comunist. Regimul condus de Enver Hodja a fost unul dintre cele mai restrictive din tot blocul comunist.

Migrând între diversele versiuni ale comunismului - titoist (iugoslav), stalinist (rusesc), şi maoist (chinez), Albania a optat pentru ultimul, izolându-se complet după anii 1970.

Hodja a fost obsedat de ideea că întreaga lume este împotriva ţării lui, şi, ca rezultat, a umplut ţara cu buncăre, peste 600.000 de astfel de construcţii aflându-se încă pe tot teritoriul Albaniei. Buncărul secret, supranumit "oraşul subteran", destinat să-i adăpostească pe înalţii funcţionari comunişti în cazul unui eventual război, se află în zona localităţii Girokastra, din sudul ţării, unde s-a născut Enver Hodja.

Un tunel de 800 de metri

După cum subliniază unele documente de arhivă, "oraşul subteran" a fost construit în 1970, la decizia personală a lui Hodja. Buncărul, a cărui suprafaţă este comparabilă cu a unui sat de proporţii medii, a fost amenajat la mare adâncime, sub forma unui tunel cu lungimea de 800 de metri.

Acesta dispune de 100 de încăperi electrificate, fiecare cu o suprafaţă de circa 24 de metri pătraţi. Adăpostul subteran putea rezista absolut autonom o perioadă destul de îndelungată.

Pe vremuri, în depozite se aflau rezerve importante de provizii şi apă, precum şi arme. Autorităţile din Girokastra speră să obţină câştiguri pe seama buncărului lui Hodja, transformat în atracţie turistică.

Conducătorul unei ţări izolate

Născut în 1908, Enver Hodja (foto) a condus Albania de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial şi până la moartea sa, în 1985. Din funcţia de prim-secretar al Partidului Comunist, Hodja şi-a izolat ţara din 1978, întrerupând orice relaţii atât cu Vestul, cât şi cu Estul comunist.