Bulgarul implicat în atentatul împotriva Papei a murit

Antonov, care suferea de o boală psihică, şi-a susţinut tot timpul nevinovăţia Bulgarul Serghei Antonov, acuzat de a fi participat la tentativa de asasinat împotriva Papei Ioan Paul

Antonov, care suferea de o boală psihică, şi-a susţinut tot timpul nevinovăţia

Bulgarul Serghei Antonov, acuzat de a fi participat la tentativa de asasinat împotriva Papei Ioan Paul al II-lea, în 1981, a decedat în locuinţa sa din Sofia. Achitat în 1986, bărbatul primea de la stat o pensie "pentru merite excepţionale".

"Serghei Antonov a decedat de moarte naturală", în urmă cu câteva zile, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului bulgar de Interne. Corpul neînsufleţit al bărbatului în vârstă de 58 de ani a fost descoperit la domiciliul său din Sofia, după ce un vecin a remarcat absenţa lui.

Arestat în 1982, după ce autorul turc al atentatului, Mehmet Ali Agca, a afirmat că i-a furnizat arma cu care l-a rănit pe Suveranul Pontif, Serghei Antonov a fost achitat pentru "probe insuficiente".

Trimis în Bulgaria după trei ani de detenţie, bărbatul a trăit o perioadă în sărăcie. În plus, suferea de o boală psihică. În 2002, autorităţile de la Sofia, care l-au considerat întotdeauna nevinovat, au decis să îi acorde o pensie lunară de 180 leva, de patru ori mai mare decât venitul unui pensionar bulgar.

Implicare nedovedită

Acuzaţia adusă lui Serghei Antonov de către Mehmet Ali Agca nu a fost niciodată probată sau infirmată pe baza unor dovezi clare. Nici deschiderea arhivelor serviciilor secrete comuniste bulgare în 1989 nu a făcut lumină asupra cazului.

În prima fază a procesului ce a urmat tentativei de asasinat, Partidul Comunist din Bulgaria a fost acuzat de implicare, la "ordinele" KGB-ului. Potrivit unor surse, în ziua atentatului, Ali Agca, însoţit de doi diplomaţi bulgari, s-a întâlnit cu Antonov, care lucra la biroul din Roma al companiei aeriane Balkan Air, şi cu un membru al serviciilor secrete de la Sofia. Turcul a primit de la ei un pistol şi a fost condus în Piaţa Sfântul Petru pentru a-şi îndeplini misiunea.

Mâna KGB-ului

Mehmet Ali Agca a susţinut şi el versiunea implicării serviciilor secrete sovietice, interesate de eliminarea Papei care sprijinea mişcarea poloneză Solidaritatea.

Autorităţile comuniste au declarat că acuzaţia este o diversiune a CIA, menită a discredita Bulgaria, unul dintre cei mai fideli aliaţi ai Uniunii Sovietice. Iniţial, Agca a fost condamnat la închisoare pe viaţă. La intervenţia lui Ioan Paul al II-lea, pedeapsa i-a fost comutată la 10 ani de detenţie. Revenit în ţara sa, Ali Agca este tot după gratii, pentru mai multe infracţiuni comise în Turcia.