Bulgaria- cartonaş roşu la corupţie

În vâltoarea confruntărilor politice de la noi şi a reproşurilor făcute de cele două tabere legate de Raportul pe justiţie al Comisiei Europene care a dus la amânarea ridicării monitorizării, Bulgaria, aflată în tandem cu România, a fost oarecum dată uitării, cu toate că Sofia a primit un cartonaş roşu ca focul.

Nu este vorba numai de corupţie, răzbunări mafiote şi crimă. Mai mult, în raportul Comisiei, guvernul bulgar este acuzat de legături mafiote. Potrivit Bruxelles-ului, atât puterea judecătorească cât şi cabinetul dau apă la moara crimei organizate.

Dealtfel, într-un raport recent al Transparency International, Bulgaria este percepută drept cea mai coruptă ţară din UE (urmată de România). Documentul Comisiei Europene indică o doză mare de neîncredere a UE faţă de Bulgaria. O serie de date şi fapte din trecutul nu prea îndepărtat susţin această poziţie.

Cele mai mari fraude la fondurile europene.

Astfel, în raportul OLAF dat publicităţii la începutul acestei luni, atât în 2010, cât şi în 2011, dintre toate cele 27 de state membre ale UE, în Bulgaria s-au constatat cele mai mari fraude în domeniul fondurilor europene.

A rămas în analele UE o fraudă de-acum câţiva ani din fondurile Sapard, de peste cinci milioane de euro,, înfăptuită de o reţea compusă din peste 50 de întreprinderi bulgare care a vândut unei firme de fosta RDG o fabrică de mezeluri care trebuia dată la fier vechi şi au răscumpărat-o ca nouă cu un preţ de 24 ori mai mare decât preţul iniţial.

Potrivit raportului OLAF, unul dintre membrii reţelei avea relaţii apropiate cu guvernul bulgar de-atunci şi ar fi oferit peste 200.000 leva Partidului Socialist, aflat la guvernare. Exista chiar o vorbă în zonele rurale din Bulgaria. „Stiţi cum puteţi afla cine are acces la fonduri europene? Vedeţi cine conduce cele mai scumpe SUV-uri"

Adevărul este, recunosc chiar funcţionari europeni, că tentaţia de a delapida din fondurile europene nu a acţionat numai în statele est-europene, membre mai noi ale UE. Acelaşi lucru s-a constatat în urmă cu peste 30 de ani în ţări ca Franţa, Spania şi Italia când deodată mulţi s-au trezit că puteau administra subvenţii imense, uşor de fraudat.

Dar Bulgaria . este cunoscută şi printr-un fenomen, mai puţin răspândit în alte state ale UE -criminalitatea violentă. În 2010 ziaristul Bobbie Ţankov care a fost implicat în investigaţii legate de crimă organizată, a fost asasinat.

Jurnalist de radio care a apărut şi martor într-un proces anti-mafia, Ţankov a fost împuşcat în plină stradă în centrul Sofiei, demers calificat de poliţie „execuţie în stil mafiot".. Acest asasasinat a urmat împuşcării unui alt ziarist-Gheroghe Stoev, autor al unor cărţi despre crima organizată.

Sistemul judecătoresc în focul criticilor

Actualul guvern bulgar s-a angajat să facă eforturi pentru a eradica diferitele forme de corupţie şi de crimă organizată, a înfiinţat chiar un Birou de luptă anticorupţie dar rezultatele nu sunt cele aşteptate de Comisia Europeană, aşa cum a reieşit din Raportul cu privire la justiţie.

Dar în afara problemelor legate de corupţie, un alt aspect pentru care Sofia este criticată se referă la anomaliile din justiţie, opinie împărtăşită şi de cetăţenii ţării.

Astfel, potrivit unui recent sondaj, realizat de Open Society Institute, 60 la sută dintre cei chestionaţi consideră că justiţia poate fi influenţată iar în procese de corupţie sau cele de crimă organizată verdictele date sunt necorespunzătoare.

De asemenea, 77 la sută dintre cei chestionaţi sunt de părere că în continuare, Comisia Europeană ar trebui să monitorizeze sever desfăşurarea evenimentelor din Bulgaria. Tot potrivit acestui sondaj, marea majoritate a bulgarilor nu a constatat nici o schimbare pozitivă în viaţa ţării după aderarea la UE.

Ultimul scandal care a izbucnit în Bulgaria în domeniul justiţiei şi care a împărţit ţara a fost eliberarea din funcţie a judecătoarei Miroslava Teodorova, de la Tribunalul din Sofia.

Ei i s-a repşroşat că a tras de timp în procese care priveau cazuri de corupţie şi de crimă organizată până când acestea au ajuns la termenul de prescriere.

Astfel, un proces în care era implicat un naş mafiot a durat cinci ani iar crima a fost prescrisă. Teodorova a respins acuzaţiile, afirmând că a fost concediată din motive politice deoarece s-a confruntat cu ministrul de interne, Ţvetan Ţvetanov. O parte din judecători îşi susţin colega şi acuză guvernul care, potrivit lor, vrea să influenţeze justiţia.

Ministrul de justiţie, Diana Kovaceva, a dispus ca, în viitor, CSM să fixeze criterii stricte pentru concedierea judecătorilor şi a cerut explicaţii legate de eliberarea din funcţie a Teodorovei.

Deoarece nu este pentru prima dată când CSM din Bulgaria este criticat, premierul Boiko Borisov a decis ca de-cum înainte, alegerea membrilor Consiliului să fie transmisă direct la radio şi televiziune.

Pe de-altă parte, opoziţia de stânga a considerat că este cel mai prost raport al Comisiei Europene despre Bulgaria iar concluzia care decurge este că guvernul lui Boiko Borisov nu a fost în stare să combată corupţia şi crima organizată, nici să introducă reforme în sistemul judecătoresc.