VIDEO Buget „obscen“ pentru UE în vreme de austeritate pentru europeni

În timp ce ţările din UE iau măsuri economice drastice, eurodeputaţii sfidează recesiunea umflând bugetul pe anul viitor. Europarlamentarii au votat un buget de 129 de miliarde de euro pentru 2011, cu 7,3 miliarde mai mult ca anul acesta. Criticile cele mai dure vin din partea Marii Britanii.

Ministrul pentru Afaceri Europene de la Londra,  David Liddington, a calificat creşterea bugetară cu aproape 6% drept „scandaloasă", în timp ce premierul britanic, David Cameron, întrebat în legătură cu „bugetul obscen votat de europarlamentari", a promis să se lupte pentru ca UE „să se întindă cât îi e plapuma".

Citiţi şi:

Liderii G20 discută viitorul economiei

Stephen Booth, reprezentant al think tank-ului „Open Europe" a declarat că votul PE demonstrează „cât de rupţi de realitate sunt aleşii din Legislativul european".

„Contribuabilii britanici vor fi furioşi să vadă că banii lor ajung la Bruxelles, când ei beneficiază atât de puţin de pe urma bugetului comunitar", a declarat Booth.  „Am putea spune că bugetul UE este un gest populist pe termen scurt, care mă îndoiesc că va fi popular în prea multe ţări membre", a declarat  la rândul său europarlamentarul ungar Lajos Bokros.

Şi România va trebui să-şi crească contribuţia la bugetul UE, însă procentul de creştere va putea fi calculat abia după ce va fi adoptat bugetul pentru anul viitor. Analiştii estimează că suma pe care ţara noastră o va da la bugetul comunitar va depăşi suma de 5,92 miliarde lei, contribuţia estimată de Ministerul Finanţelor pentru 2010.

Fonduri pentru educaţie şi cercetare

Preşedintele Executivului European, polonezul Jerzy Buzek, apără însă decizia eurodeputaţilor, spunând că statele membre trebuie să investească în cercetare, inovare, educaţie şi energie.

„Parlamentul European este conştient de situaţia economică dificilă în care se află statele membre. Cu toate acestea, trebuie să avem garanţii pentru finanţarea viitorului UE", a declarat oficialul european. „Avem nevoie de suficiente fonduri pentru educaţie, să creăm oportunităţi pentru tineri, pentru cercetare şi pentru o infrastructură modernă în toate regiunile Uniunii", a adăugat Buzek.

Un comunicat al PE explică şi el decizia membrilor săi: „Parlamentul înţelege îngrijorarea manifestată de unele delegaţii din cadrul Consiliului, care au declarat că, pentru exerciţiul financiar 2011, bugetele statelor membre sunt supuse unor presiuni deosebit de intense şi că este cu atât mai mult necesar să se facă economii".

Totuşi, se arată în acelaşi document, Parlamentul consideră că „reducerile arbitrare ale creditelor de plată nu sunt conforme cu o bună întocmire a bugetului". Presa britanică a calculat însă deja că, pentru 2011, Regatul Unit va trebui să-şi crească contribuţia la bugetul comunitar cu aproximativ 400 de milioane de euro. Ziariştii de la Londra au făcut şi o listă cu instituţiile care, teoretic (pentru că varianta finală de buget va fi adoptată la mijlocul lui noiembrie) beneficiază de pe urma fondurilor mărite.

Unde se duc banii în plus

În primul rând, relatează „The Telegraph", o sumă importantă se va duce spre Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE). Europarlamentarii liberali Norica Nicolai şi Cristian Buşoi s-au abţinut de la votul privind raportul care dă undă verde înfiinţării SEAE, protestând astfel faţă de slaba reprezentare a României în structurile de conducere ale acestui organism.

„Este inadmisibil ca 200 de milioane de cetăţeni europeni, printre care şi cei peste 20 de milioane de români, să nu fie în nici un fel reprezentaţi la nivelul conducerii acestui serviciu. Cum pot fi împărţite echitabil 5 posturi la 21 de state? Este o întrebare retorică la care statele cu tradiţie în Uniunea Europeana refuză să răspundă, pentru că nu doresc aplicarea criteriului geografic în acest caz. M-am abţinut de la vot pentru că nu am dorit sa legiferăm o astfel de nedreptate", a declarat Nicolai.

Raportul care reglementează înfiinţarea Serviciului European de Acţiune Externă, în special cel privind modificarea statutului funcţionarilor europeni, a fost votat, miercuri, în plenul de la Strasbourg cu 513 voturi pentru, 51 împotriva şi 98 de abţineri.

„Ministerul de Externe UE", care îşi va începe activitatea la 1 decembrie, are nevoie pe lângă cei 1525 funcţionari care vor fi relocaţi de la Consiliul European şi de la Comisia Europeană, de aproximativ alţi 2.000 de angajaţi full-time, plus încă alte 188 de posturi noi şi clădiri mai bune (până acum se vorbea de utilizarea reprezentanţelor CE în statele membre). De pe urma bugetului mai mare pe 2011 va beneficia şi Europolul, dar şi alte trei instituţii de control financiar ale UE.

Anticorupţia, cheltuiala de la anul

Bugetul mai „gras" al UE va finanţa şi proiectul-pilot privind combaterea corupţiei, la care este coiniţiator europarlamentarul român Monica Macovei. Programul eurodeputatului român (PDL) a fost adoptat miercuri de Parlamentul European ca parte a proiectului de buget al Uniunii pentru 2011.

Proiectul-pilot are ca scop identificarea şi reducerea costurilor corupţiei în achiziţii publice cu fonduri UE. „Corupţia costă multe milioane de euro din banii cetăţenilor europeni. Trebuie să punem cifrele pe masă şi să schimbăm procedurile care favorizează corupţia şi frauda cu banii europenilor", a argumentat Macovei. Eurodeputatul Cristian Buşoi (PNL) a declarat „că orice iniţiativă care are ca scop limitarea corupţiei în statele membre este binevenită, dacă are într-adevăr efecte".

"Corupţia costă multe milioane de euro din banii cetăţenilor europeni."
Monica Macovei
eurodeputat

Vot pentru mamele şi taţii europeni

Şi o altă decizie adoptată de Parlamentul European pentru a reduce efectele criziei economice asupra populaţiei şi a companiilor a provocat controverse şi proteste din partea unor state membre. Eurodeputaţii au votat o rezoluţie care stabileşte prelungirea concediului minim de maternitate de la 14 la 20 de săptămâni, cu plata a 100% din salariul ultimei luni lucrate sau media salariilor lunare.

Concediu plătit pentru tătici

Majoritatea deputaţilor au aprobat şi dreptul la concediul de paternitate plătit, de cel puţin două săptămâni. Parlamentul European a adoptat şi câteva amendamente care previn concedierea femeilor însărcinate, de la începutul sarcinii şi până la şase luni de la sfârşitului concediului de maternitate.

Mai mult, se menţionează că femeile, cele mai afectate de concedierile motivate de criza financiară, trebuie să aibă dreptul de a se întoarce la poziţia lor, sau la un „post echivalent" - cu aceeaşi remuneraţie, aceeaşi categorie profesională şi aceeaşi fişă a postului ca acelea avute înaintea începerii concediului de maternitate.

Rezoluţia PE atrage atenţia că femeile gravide nu pot fi obligate să lucreze pe ture de noapte sau să facă ore suplimentare în decursul celor 10 săptămâni dinaintea naşterii sau în perioada în care alăptează.  Ca şi în cazul bugetului UE adoptat într-o primă lectură de PE, cele mai vehemente critici au venit din partea Marii Britanii. Dacă ar aplica rezoluţia, Guvernul de la Londra ar trebui să scoată de la buget aproape trei milioane de euro anual.

Pe o perioadă de 20 de ani, cheltuiala cu concediile de maternitate şi paternitate s-ar ridica în Regatul Unit la circa 50 de miliarde de euro. Potrivit legislaţiei actuale din Marea Britanie, mamele au concediu de un an, dar numai primele şase săptămâni primesc 90% din salariul lor mediu, următoarele 35 de săptămâni fiind plătite cu aproximativ 130 de euro pe săptămână.

TVA la nivel european

Comisia Europeană a lansat o serie de propuneri ce vizează impunerea de taxe în statele membre care să meargă direct în bugetul comunitar, inclusiv o posibilă Taxă pe Valoarea Adăugată (TVA) la nivel european. Propunerile fac parte dintr-un pachet de opţiuni pentru identificarea de noi surse de venituri pentru bugetul Uniunii Europene.

Comisarul european pentru probleme de buget, Janusz Lewandowski, a declarat, în august, că doreşte ca statele membre ale UE să ia în calcul posibilitatea de a permite impunerea unor taxe directe.