Bosnia marchează 20 de ani de la începutul războiului interetnic

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Bosnia marchează vineri 20 de ani de la începutul războiului interetnic din 1991-1995, comemorare care găseşte cele trei comunităţi trăind în pace, dar la fel de divizate ca întotdeauna, într-un stat fragil şi afectat de sărăcie, relatează AFP.

În urmă cu 20 de ani, la 5 şi 6 aprilie 1991, ultimele speranţe ale zecilor de mii de bosnieci ieşiţi pe străzile din Sarajevo pentru a cere pace s-au năruit, după ce lunetişti sârbi au tras asupra mulţimii şi s-au înregistrat primele victime. Tot atunci, Comunitatea europeană recunoştea independenţa acestei foste republici iugoslave.

"Rănile războiului sunt profund ancorate în relaţiile dintre cele trei comunităţi", musulmană, sârbă şi croată, care au fost în război, afirmă Raif Dizdarevici, unul dintre utlimii preşedinţi ai federaţiei iugoslave îaninte de destrămarea acesteia în anii '90.

"Bosnia este prizoniera forţelor naţionaliste, diviziunile se adâncesc, iar ţara nu face decât să meargă înapoi", adaugă Dizdarevici.

În timp ce sârbii şi croaţii nu au indicat dacă intenţionează să marcheze această aniversare, vineri, la Sarajevo, va avea loc un concert pe principalul bulevard din centrul oraşului, în faţa a mii de scaune goale, în memoria celor peste 10.000 de cetăţeni ucişi de forţele sârbe în cursul asediului asupra capitalei, care a durat de-a lungul întregului conflict.

Peste o sută de reporteri şi fotografi de război care au acoperit acest conflict se vor afla de asemenea la Sarajevo.

Premizele războiului din Bosnia datează din 1 martie 1992, când musulmanii şi croaţii, majoritari, au aprobat independenţa la un referendum boicotat de sârbi.

"Cred că această tentativă de a le impune sârbilor această decizie a fost o eroare", afirmă analistul bosniac Esad Hecimovici, subliniind că sârbii beneficiau deja de sprijinul militar al regimului aflat la putere la Belgrad.

Hecimovici notează de asemenea că liderul musulman de la acea vreme, Alija Izetbegovici, care avea să devină primul preşedinte al Bosniei independente, a "mizat prea mult" pe un sprijin al comunităţii internaţionale pentru a împiedica un război a cărui ferocitate "era previzibilă".

Războiul s-a soldat cu circa 100.000 de morţi şi peste 2,2 milioane de refugiaţi, adică aproximativ o jumătate din populaţie.

Sfârşitul conflictului va fi marcat de masacrul de la Srebreniţa, unde circa 8.000 de musulmani au fost ucişi în iulie 1995 de forţele sârbe, act calificat drept genocid de justiţia internaţională.

Patru luni mai târziu, la presiunea internaţională, acordul de pace de la Dayton (Statele Unite) a pus capăt conflictului, dar a consacrat divizarea Bosniei în două entităţi, una sârbă şi cealaltă croato-musulmană, fiecare având un înalt grad de autonomie şi unite de instituţii centrale slabe.

"Dialogul între entităţi nu există, ele sunt divizate de un zid", constată Dizdarevici, amintind crizele politice neîncetate care afectează viitorul ţării în pofida ambiţiilor afişate de aderare la Uniunea Europeană.

De fapt, Bosnia este una dintre ţările cele mai sărace din Europa, unde şomajul afectează peste 40 la sută din cei 3,8 milioane de locuitori, dintre care un sfert trăiesc sub pragul sărăciei, potrivit ONU.

În prezent, principalii protagonişti ai războiului sunt fie deţinuţi sau judecaţi pentru crime de război de justiţia internaţională, fie decedaţi.

Liderii politici şi militari ai sârbilor din Bosnia din timpul conflictului, Radovan Karadzici şi Ratko Mladici, inculpaţi pentru genocid, au fost arestaţi după ani de fugă şi aduşi în faţa Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite