Bogăţiile Bisericii Catolice germane

Episcopii germani îşi îndeamnă enoriaşii să facă donaţii şi să economisească, însă cheltuie sume mari pentru a-şi construi adevărate palate. Câteva recente scandaluri de delapidare au relevat opacitatea finanţelor diocezelor. Biserica din Germania deţine berării, crame şi companii listate la bursă.

Peste 131.000 de euro au fost găsite în locuinţa unui pastor din Franconia care a fost arestat, sub acuzaţia de delapidare a 1,5 milioane de euro din donaţii şi alte fonduri bisericeşti.

Şi în dioceza din Magdeburg au fost sustrase peste 40 de milioane de euro iar din cea din Limburg 5 milioane de euro. Mai mult, s-a descoperit că un înalt prelat din dioceza din Munster avea 30 de conturi bancare secrete, dezvăluie cotidianul „Der Spiegel".

În timp ce parohiile reduc cheltuielile sociale, iar măsurile de austeritate ale guvernului afectează şomeri, familii, comunităţi, afaceri şi armata, înalţii oficiali ai bisericii germane - de la Trier şi până în sud-estul Bavariei la Passau - se lăfăie în lux. Bugetele diocezelor, finanţate din taxa pentru biserică, sunt singurele făcute publice. Pe lângă conturile secrete aflate la discreţia episcopilor, Biserica nu este numai cruţată de tăieri, ci este şi susţinută cu fonduri generoase de către stat.

„Biserica Catolică pretinde că este săracă, dar adevărul este că ascunde active de aproape 50 de miliarde de euro", spune Carsten Frerk, un politolog care după ani de cercetare a publicat „Cartea violet a finanţelor bisericeşti".

Venituri inclusiv de la berării

Aceste active, adunate de-a lungul mai multor secole, sunt reprezentate de investiţii în domenii variate precum cel imobiliar, în bănci ale bisericii, academii, berării, crame, companii media şi spitale. Mai mult, unele dioceze câştigă şi prin înfiinţarea unor corporaţii care sunt listate la bursă.

Active secrete

Doar episcopii şi apropiaţii lor au acces la conturile secrete asupra cărora se păstrează o linişte de mormânt. Nici măcar cei responsabili cu supervizarea financiară a unor dioceze nu pot pătrunde dincolo de acest zid al tăcerii. „Am fost surprins de bugetul mic şi am întrebat dacă acesta este tot. Mi s-a răspuns că mai sunt banii episcopului, dar acestea nu sunt informaţii publice şi că nu pot avea acces la ele", spune Herbert Steffen, membru al Consiliului diocezei din Trier.

Aceeaşi dioceză plănuieşte să cheltuiască un milion de euro pentru renovarea pieţei din spatele catedralei, să suspende subvenţiile acordate pentru organizaţii comunitare, să închidă centrele de educare pentru adulţi catolici şi asociaţiile catolice de studenţi din împrejurimi.

Pe acelaşi principiu, al păstrării banilor doar pentru înaltele feţe bisericeşti, dar nu şi pentru lăcaşurile de cult, în Köln s-au închis biserici şi a fost redus numărul de preoţi pentru a se face economie. Aceasta, în timp ce arhidioceza are un buget de nu mai puţin de 863 de milioane de euro, plus active estimate la câteva miliarde de euro.

Relaţia vicioasă cu statul

Statul federal german şi landurile continuă totuşi să verse cu generozitate sume mari de bani Bisericilor Catolică şi Protestantă şi chiar să plătească salarii uriaşe unor înalţi clerici. În ciuda separării între biserică şi stat, subvenţii substanţiale sunt plătite pentru conferinţele şi librăriile bisericilor, pentru întreţinerea şi renovarea catedralelor şi a celorlalte edificii ale Bisericii.

Mai mult, unele dioceze precum cea din Regensburg condiţionează finanţarea unor proiecte de renovare a unor grădiniţe şi adăposturi din subordinea proprie de cofinanţarea cu două treimi de la stat. În alte părţi, spitale, şcoli şi azile sunt finanţate complet de stat.

Scutită de taxe

În plus, biserica nu plăteşte taxe pe proprietăţi, pe corporaţii înfiinţate şi pe câştigurile realizate. Toate activităţile sale sunt considerate caritabile şi sunt scutite de taxe.

Una dintre principalele misiuni ale episcopului este să apere „dreptul înnăscut al Bisericii Catolice de a dobândi, administra şi de a vinde activele pentru îndeplinirea scopurilor sale".

Statul nu are astfel niciun control asupra tranzacţiilor financiare realizate de biserici. Unul dintre puţinele momente în care au ieşit la iveală informaţii despre activele secrete ale Bisericii Catolice a fost cel când a izbucnit un scandal de furt din fondurile unei dioceze.

Ultimul astfel de episod este legat de delapidarea a 5 milioane de euro în dioceza Limburg de către administratorul finanţelor, care avea, la fel ca şi apropiaţii episcopului, acces nelimitat la fondurile bisericii. Detaliile au ieşit la lumină după ce dioceza a introdus un nou sistem de contabilitate.

Viaţă de prinţi

Episcopul din Limburg, care îşi îndemna enoriaşii să trăiască în cumpătare şi să strângă donaţii pentru întreţinerea bisericilor, îşi construieşte o reşedinţă nouă pe un munte, pe locul unui fost domeniu aristocratic.

Pe lângă viaţa somptuoasă a înalţilor prelaţi care le conduc, unele dioceze precum cea din Magdeburg încearcă să îşi asigure un viitor la fel de îndestulat: îşi înfiinţează corporaţii listate la bursă şi investesc în imobiliare, biogaz şi în cercetarea OMG-urilor (organisme modificate genetic). Presa germană a scris însă că această dioceză a avut pierderi de 100 de milioane de euro.