Bisericile europene, neatinse de criză

Deşi ne îndeamnă să nu punem preţ pe bunurile lumeşti, liderii religioşi îşi apără privilegiile.

De când a început criza, în 2008, şeful celei mai mari biserici creştine din lume, Papa Benedict al XVI-lea, tot predică, în intervenţiile sale publice, că banii nu înseamnă nimic, că nu ar trebui să înrobească oameni şi societăţi.

Dar acest îndemn nu este luat în seamă şi de Biserica Romano Catolică din Italia, care este în subordinea Papei, şi care nu vede cu ochi buni intenţia noului guvern italian, condus de Mario Monti de a-i cere să plătească taxe pe proprietăţi, cel puţin pe cele cu destinaţie comercială. Biserica italiană deţine circa 65.000 de clădiri - 50.000 de catedrale, biserici şi capele - dar şi 11.000 de şcoli, universităţi şi biblioteci, 5.000 de spitale, clinici şi alte proprietăţi comerciale, toate scutite de taxe.

Papa Benedict al XVI-lea propovăduieşte cumpătarea  Foto: Reuters

Biserica italiană e putred de bogată, scrie cotidianul britanic „The Telegraph". Potrivit unei mari agenţii imobiliare, Gruppo Re, o cincime din proprietăţile publice din Italia sunt controlate direct sau indirect de Biserică, ce deţine circa 20% din proprietăţile din ţară, inclusiv Domul din Florenţa. Mănăstirile, de exemplu, practică tarife de hotel de patru stele de la persoanele pe care le cazează, dar sunt scutite în prezent de taxe.  Până şi Comisia Europeană s-a sesizat şi a lansat, anul trecut, o investigaţie privind exceptările de la taxe ale Bisericii Catolice Italiene care ar putea încălca legile europene privind ajutoarele de stat. Dacă Executivul european va decide că Italia a încălcat regulamentele europene, guvernul ar fi nevoit să ceară Bisericii să plătească retroactiv taxele de la care a fost scutită.

Legea care scuteşte orice proprietate a Bisericii italiene de taxe datează din 1982, şi a argumentat că este îndreptăţită să fie tratat preferenţial deoarece aduce servicii sociale importante prin intermediul şcolilor, spitalelor şi centrelor sale comunitare.

Biserica Greacă afuriseşte austeritatea

Şi Biserică Ortodoxă din Grecia este protejată de lege, finanţată de stat şi exceptată de la majoritatea taxelor, inclusiv de impozitul funciar, care este perceput fiecărui grec prin intermediul facturii de electricitate. Averea sa funciară şi imobiliară este estimată la un miliard de euro.

Deşi a cedat o parte din bunuri statului în 1987, Biserica Ortodoxă Greacă rămâne ce de-al doilea proprietar funciar al ţării şi dă cu tifla guvernanţilor. Biserica deţine peste 130.000 de hectare de terenuri agricole, păduri, mii de kilometri de litoral, spitale, pensiuni, hoteluri, parcări şi restaurante de lux. În plus, mai e şi proprietara a şase milioane de acţiuni la Banca Naţională a Greciei.

Patrimoniul total se situează undeva în jurul valorii de trei miliarde de euro. Doar în 2008, Biserica a publicat un profit de şapte milioane de euro, la care s-au adăugat 4,5 milioane de venituri din imobile şi 20 de milioane de euro din donaţii, scrie „Le Point".

„Dacă statul şi-ar fi administrat conturile la fel ca Biserica, nu ar avea datorii acum", a fost răspunsă purtătorului de cuvânt al Sfântului Sinod la presunile politice de a plăti taxe. Şeful Bisericii elene, arhiepiscopul Ieronimos, a sfătuit, recent, Guvernul elen să nu mai accepte şi alte doze de „medicament mortal" din partea UE, FMI şi BCE care „pune grecilor ipotecă pe libertate, democraţie şi demnitate naţională.

Pentru a nu stârni antipatia enoriaşilor, şeful BOG i-a sfătuit pe preoţi să adopte un stil de viaţă mai moderat, să renunţe la maşinile scumpe, la avioanele private şi la cheltuirea a zecii de mii de euro pentru organizarea de festinuri, iar statul le-a tăiat şi lor salariile.

Când vine vorba de austeritate, Biserica Greacă se apără şi spune că este un actor social extrem de important şi face numeroase acţiuni de caritate. Împarte mese gratuite săracilor - numărul celor care apelează la mila bisericii a crescut cu 25% doar în ultimele luni - asigură  funcţionarea a 750 de spitale, azile şi orfelinate. În afară de aceasta, ajută financiar numeroase familii nevoiaşe şi dispune de reţele de binefacere a căror eficacitate e recunoscută de toată lumea.

Biserica Anglicană şi fondurile speculative

Biserica Anglicană, care deţine active de 5,5 miliarde lire sterline (6,6 miliarde de euro), şi-a dublat în ultimii doi ani investiţiile în fonduri speculative, la aproximativ 550 milioane de lire (661 milione de euro), potrivit informaţiilor obţinute de Financial Times (FT). Pe fondul controverselor şi nemulţumirii larg răspândite din Marea Britanie privind excesul din mediul corporatist şi salariile mult prea mari din industria financiară, biserica anglicană a devenit unul dintre cei mai mari investitori britanici în fonduri de hedging, firme cunoscute pentru pachetele salariale ridicate. Circa 10% din capitalul controlat de Biserică este investit în fonduri speculative, faţă de 4% la finele anului 2009, potrivit FT.

Rowan Williams, şeful Bisericii Anglicane  Foto: Reuters

Rigoarea protestanţilor

Sunt voci care spun că rigoarea economică a Germaniei, de neînţeles pentru greci, se datorează culturii protestante. Aceasta este bazată pe rigoarea morală, care ar fi fost călcată în picioare, în ochii lui Luther şi a adeptiţor săi, de corupţia din sânul Bisericii Catolice, de care s-au şi rupt.

130 de mii de hectare de terenuri agricole deţine Biserica Ortodoxă Greacă.