Adevarul.ro

Pensiile funcţionarilor europeni vor creşte anul viitor cu 7%. Eurocraţii „activi“ au protestat şi au obţinut plata retroactivă a măririlor de salariu pe 2009. Un funcţionar european câştigă 500 de euro în plus doar pentru meritul de a fi căsătorit şi 300 de euro pentru fiecare copil, plus alte fonduri necesare educaţiei acestora.

Concedierile, salariile micşorate şi creşterea vârstei de pensionare, măsuri luate de toate statele membre pentru ieşirea din criză, i-au ocolit pe funcţionarii de la Bruxelles. Eurocraţii au salarii de aproape două ori mai mari decât colegii lor care lucrează în instituţiile statului din Marea Britanie sau Germania. Un euro-funcţionar german are un salariu de minimum 2.946 de euro pe lună şi de maximum 18.000 de euro.

Citiţi şi:

România, codaşă la angajări în Uniunea Europeană

La salariul funcţionarilor UE se adaugă însă diverse sporuri care ridică venitul brut al unui eurocrat de rang înalt la 22.000 de euro pe lună. Potrivit cotidianului „Bild", un secretar de stat de la Berlin este remunerat cu jumătate din această sumă.  O situaţie similară au şi funcţionarii europeni britanici.

Ziarul „Telegraph" relatează că Executivul de la Londra va contesta menţinerea salariilor pentru eurocraţi la acelaşi nivel, după ce a constatat că unii oficiali britanici în instituţiile UE câştigă mai mult chiar decât premierul David Cameron. Potrivit jurnaliştilor, peste o sută de înalţi funcţionari ai Marii Britanii care lucrează în cadrul UE au un salariu de peste 18.300 de euro pe lună, într-un moment în care Londra aplică măsuri de austeritate în întreg sectorul bugetar.

Creştere salarială automată

Cotidianul german „Bild" relatează că eurobirocraţii beneficiază, în medie, de două tipuri de sporuri sau indemnizaţii. Cei căsătoriţi primesc o „subvenţie" de 500 de euro pentru locuinţa de serviciu. La aceasta se adaugă o compensaţie pentru desfăşurarea muncii departe de casă. Compensaţia  reprezintă 16% din salariul de bază.

Funcţionarul care este părinte îşi rotunjeşte salariul şi cu un spor de 300 de euro, pentru fiecare copil. El beneficiază şi de un ajutor de educaţie sau studiu pentru copil (în vârstă de până la 26 de ani), în valoare de 250 de euro.

Birocraţii instituţiilor europene beneficiază şi de o creştere salarială anuală cvasi-automată. Comisia Europeană a confirmat că mărirea cu 1,3% a remuneraţiei funcţionarilor comunitari este cuprinsă deja în bugetul de anul viitor. După un protest organizat chiar cu ocazia lansării serviciului diplomatic al UE, eurocraţii au obţinut şi plata retroactivă a creşterii salariale aferente anului 2009.

Impozite mai mici

Funcţionarii europeni au impozite mai mici pe salariu, iar sporurile şi indemnizaţiile primite nu sunt taxate.  Un calcul făcut de presa germană arată că un birocrat de la Bruxelles care are doi copii primeşte lunar 4.300 de euro şi plăteşte impozit doar 48 de euro.

Pe lângă concediul de 23 de zile lucrătoare, birocraţii Bruxellesului au dreptul la mai multe zile libere în plus (până la şase zile pe lună) ca să plece acasă. Numărul de zile libere variază în funcţie de distanţa pe care o au de parcurs până în ţara în care au domiciliul.

Pensionari privilegiaţi

Funcţionarii instituţiilor europene pot ieşi la pensie la vârsta de 63 de ani, dar cei mai mulţi aleg să se retragă din activitate cu doi, trei ani mai devreme. Jurnaliştii de la „Telegraph" amintesc însă că în Marea Britanie Guvernul a adoptat recent o lege care prevede ca vârsta de pensionare să ajungă la 66 de ani în 2016.

Dacă un birocrat UE alege să lucreze şi după împlinirea vârstei de 63 de ani, primeşte o mărire de pensie. Mai concret, în prezent, un funcţionar UE pensionat primeşte peste 5.000 de euro pe lună. Iar pensia unui fost înalt oficial comunitar poate ajunge la 10.000 de euro. Presa germană şi cea britanică avertizează că fondul de pensii pentru eurocraţi va creşte anul viitor cu 7 la sută, ajungând la 1,28 de miliarde de euro plătiţi din banii cetăţenilor de rând.

Comisia, somată să taie pensiile

Peste trei ani, acelaşi fond va depăşi 1,5 miliarde de euro (însemnând o creştere de 16% faţă de anul acesta). Jurnaliştii de la „Telegraph" au făcut o socoteală şi au ajuns la concluzia că în 2013 Marea Britanie va trebui să scoată de la buget 200 de milioane de euro ca să susţină armata de eurocraţi ieşiţi la pensie. Guvernul de la Londra a cerut Comisiei Europene să reanalizeze modul de calculare a pensiilor pentru angajaţii instituţiilor comunitare.

„Într-un moment în care guvernele din întreaga Uniune Europeană au luat măsuri de reducere a cheltuielilor din sectorul bugetar, salariile şi pensiile din instituţiile UE trebuie să reflecte şi ele aceste măsuri de austeritate", a declarat un purtător de cuvânt al Guvernului de la Londra, citat de „Telegraph".

Opinia este împărtăşită şi de unul dintre liderii Asociaţiei Europene a Contribuabililor, Michael Jaeger: „Sistemul de salarizare şi privilegiile funcţionarilor UE trebuie reanalizate de urgenţă. Ele nu mai sunt adecvate vremurilor de criză pe care le trăim. În primul rând, creşterea aceasta a salariilor automată nu mai poate fi pusă în cârcă cetăţenilor europeni, deja afectaţi de măsurile de austeritate pe care le aplică guvernele". 

"Sistemul de salarizare şi privilegiile funcţionarilor UE trebuie reanalizate de urgenţă. Ele nu mai sunt adecvate vremurilor de criză pe care le trăim."
Michael Jaeger
lider al Asociaţiei Europene
a Contribuabililor

Negocieri pentru viitorul buget

Începe bătălia pentru bugetul Uniunii Europene destinat perioadei 2014-2020. În joc sunt aproximativ 100 de miliarde de euro. Statele membre precaute şi-au pregătit din timp strategii prin care să-şi convingă partenerii că interesul lor este binele tuturor.

Este cazul Poloniei care va insista la sfârşitul lunii septembrie, când încep negocierile privind bugetul, că reformarea politicii de coeziune este necesară. Potrivit unui document al Guvernului de la Varşovia, obţinut de jurnaliştii de la „EuObserver", Polonia va apăra în faţa marilor contributori la bugetul UE - Germania, Franţa, Marea Britanie - necesitatea măririi fondurilor de coeziune. Destinate micşorării discrepanţelor economice şi sociale în spaţiul comunitar, fondurile de  coeziune se adresează mai ales ţărilor sărace, din estul UE, inclusiv României.

Strategia poloneză propune ca la fondul existent care se ridică la 347 miliarde de euro să fie adăugat în bugetul pentru 2014-2020 şi Fondul European de Ajustare la Globalizare (FEAG). În valoare de 3,5 miliarde de euro, FEAG are rolul de a oferi sprijin lucrătorilor care şi-au pierdut locul de muncă în urma schimbărilor survenite în structura comerţului mondial.

Polonia mai doreşte ca ţările europene să aibă libertate mai multă în a-şi alege domeniile în care să cheltuiască banii europeni, în cazul ţărilor estice fiind necesare investiţii în infrastructura de transport şi comunicaţii precum şi în dezvoltarea zonelor rurale.