Belgia intră şi ea în era austerităţii

Guvernul belgian a aprobat extinderea măsurilor de austeritate adoptate anul trecut pentru a păstra deficitul bugetar în limita de 3%.

Belgia şi-a consolidat planul de austeritate şi se prezintă acum drept elevul european model, dacă ţinem cont că  ţări precum Spania sau Olanda dau din colţ în colţ pentru a-şi reduce deficitele bugetare. Acum, presiunea asupra celor două state va fi şi mai mare din partea UE.

După o săptămână de negocieri, coaliţia de şase partide aflată la putere - formată din formaţiuni de stânga, centru şi dreapta - a ajuns duminică la un acord pentru noi economii în valoare de 1,82 miliarde de euro, care se adaugă celor 11,3 miliarde de euro decise la sfârşitul anului 2011, la scurt timp după investirea guvernului condus de socialistul Elio di Rupo.

Taxe mai mari pe tranzacţii şi pe tutun

În plus, Executivul a decis să blocheze cheltuieli de 650 de milioane de euro în cazul deteriorării situaţiei economice, care ar impune noi tăieri pentru atingerea ţintei de deficit. „Cu acest buget, ţara noastră este unul dintre cei mai buni elevi din Europa", a declarat Elio di Rupo. Obiectivul Cabinetului este de a limita deficitul bugetar la 2,8% din PIB în 2012, faţă de 3,8% în 2011, şi a îndeplini, astfel, „angajamentele faţă de Uniunea Europeană", care stabileşte nivelul maxim de 3%. În caz contrar, Belgia riscă să fie amendată de UE.

Noile măsuri vizează creşterea încasărilor statului prin impozite mai mari pe tranzacţiile bursiere şi tutun, precum şi din reducerea evaziunii fiscale, fiind vizată în special munca la negru. Economii vor mai fi făcute şi la Justiţie, prin reducerea cheltuielilor de judecată şi la Apărare - armata nu va mai primi noi elicoptere.

Di Rupo a subliniat că belgienii nu au fost grav afectaţi de criza economică precum alţi europeni. „La noi nu a scăzut salariul minim, nu s-au tăiat pensiile, nu s-au redus alocaţiile familiale, nu a crescut TVA. În ciuda unui mediu foarte dificil, puterea de cumpărare a cetăţenilor este păstrată şi competitivitatea companiilor salvată", a spus şeful guvernului belgian.

Politicienii, solidari cu populaţia

La sfârşitul anului 2011, Belgia a luat mai multe măsuri de austeritate, precum majorarea vârstei de pensionare, de la media de 59 de ani în vigoare în prezent, şi creşterea taxelor pe maşinile deţinute de companii. Pentru a arăta că sunt solidari cu populaţia, parlamentarii belgieni, dar şi membrii Guvernului au decis, la începutul acestui an, să-şi reducă salariile.

Chiar şi regele Albert al II-lea a anunţat că va suporta din salariul propriu renovarea mai multor reşedinţe regale. Miniştrii Cabinetului Di Rupo şi-au tăiat salariile cu 5%, iar deputaţii şi senatorii au acceptat aceeaşi reducere, de 5%,  a indemnizaţiilor pe care le primesc şi în plus o scădere a retribuţiilor pentru funcţiile speciale deţinute în Parlament.

Astfel, indemnizaţiile pentru preşedinţii Camerei Deputaţilor şi Senatului vor fi reduse cu 20%, iar pentru vicepreşedinţi, cu 15%. Parlamantarii au mai decis să blocheze toate investiţiile, printre care şi un nou sistem de securitate la Camera Reprezentanţilor. De asemenea, nu vor mai fi cumpărate maşini noi şi vor trebui să se mulţumească cu băuturi mai ieftine. Autorităţile de la Bruxelles se aşteaptă la stagnarea economiei în acest an, după un avans de 1,9% în 2011.

9.000 de belgieni, în şomaj de 10 ani

În primăvara acestui an, autorităţile din Valonia, partea francofonă şi de sud a Belgiei, cea care a şi avut mai mult de suferit ca urmare a prăbuşirii mai multor ramuri ale industriei grele, au căutat cu mai mare atenţie în cifrele de şomaj. Mulţi belgieni vorbeau de faptul că în Valonia există şomeri din tată în fiu. Oficiul European pentru statistică, Eurostat, a confirmat anul acesta pentru Ministerul valon de ocupare a forţei de muncă cifre considerate „dramatice" de ministrul de resort, André Antoine.

Cea mai mare parte a şomerilor valoni (77%) nu lucrează de mai mult de cinci ani, iar cifrele oficiale arată că numărul lor se apropie de 150.000.  La sfârşitul lunii ianuarie a acestui an, cel puţin 22.000 de persoane nu mai lucraseră între cinci şi zece ani. Anomaliile au mers chiar mai departe după ce statisticile au arătat că 5% dintre valoni, aproape 9.000 de persoane, primeau şomaj de cel puţin 10 ani. „Ruşinea" regiunii sunt cel 5.201 belgieni care nu au mai lucrat între 15 şi 20 de ani. 

Cifrele au circulat în presa locală belgiană în lunile februarie şi martie, când autorităţile încercau să ia măsurile de austeritate pentru a rezolva problema datoriilor. Potrivit Oficiului naţional de ocupare a formei de muncă, un rezident belgian care a rămas fără slujbă are dreptul să primească un ajutor de aproximativ 35 de euro pe zi. În primele 6 luni de şomaj, el poate avea o indemnizaţie minimă de 916 euro pe lună şi poate ajunge la maximum 1.422 de euro pe lună. Bianca Toma