Belgia, în pericol de destrămare

Separatiştii flamanzi agită lozinci de genul: "A sosit vremea pentru independenţă" . Partidul de extremă-dreapta Vlaams Belang (Interesul Flamand) încearcă să folosească conjunctura

Separatiştii flamanzi agită lozinci de genul: "A sosit vremea pentru independenţă" .

Partidul de extremă-dreapta Vlaams Belang (Interesul Flamand) încearcă să folosească conjunctura politică favorabilă şi să pună la punct, printr-o iniţiativă legislativă, separarea Flandrei de zona francofonă Valonia.

Calmul relativ din zona partidului de extremă-dreapta flamand Vlaams Belang, în contextul crizei politice de durată cu care se confruntă Belgia după alegerile din 10 iunie, nu a durat mult. Vlaams Belang intenţionează să ceară în parlamentul flamand demararea unei proceduri legislative care să conducă mai întâi la crearea unui statut autonom pentru Flandra, iar mai apoi la independenţa acestei regiuni din nordul regatului belgian.

Partidele flamande cer un transfer de competenţe ale statului federal spre cele trei regiuni ale ţării (Flandra, Valonia şi Bruxelles), doleanţe respinse însă de francofoni. Formarea guvernului, în impas de trei luni Speranţele lui Herman Van Rompuy, reprezentantul creştin-democraţilor flamanzi (CDV), care are misiunea de a căuta o posibilă formulă de guvernare, ce ar duce la depăşirea actualei crize politice din Belgia, par să se fi năruit după ce ecologiştii francofoni au decis, la începutul săptămânii, să refuze oferta de a intra în coaliţia de guvernământ. Ecolo (ecologiştii francofoni) nu îşi imaginează că ar putea face parte dintr-o coaliţie care să includă Noua Alianţă Flamandă (NVA, de orientare naţionalistă).

"Avem o problemă cu NVA. Este un partid separatist cu un program apropiat de extrema dreaptă. Nu se poate colabora cu această formaţiune", mărturiseşte secretarul general al Ecolo, Jean Michel Javaux, care adaugă că solicitările formaţiunii naţionaliste flamande nu permit "crearea unor condiţii minime de încredere între parteneri". Ecolo a condiţionat participarea sa la guvernare de invitarea formaţiunii omoloage flamande, Groen. Creştin-democraţii flamanzi îi consideră pe cei din Groen prea puţin credibili, prea "de stânga".

Ecologiştii francofoni nu exclud participarea la guvernare dacă CDV acceptă o separare de naţionaliştii flamanzi. "Se poate rediscuta propunerea creştin-democraţilor, dar în alte condiţii, cum ar fi crearea unei uniuni naţionale pentru climat, al cărei scop ar fi reducerea cu 30% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020", a precizat un reprezentant al Ecolo. Regele recurge la "înţelepţii regatului" Confruntat cu o gravă criză de încredere între flamanzi şi francofoni, regele Belgiei, Albert al II-lea, a făcut apel la "anumiţi miniştri de stat", consideraţi ca fiind "înţelepţii" regatului şi care au o mare experienţă în problema crizelor. Suveranul îi va primi succesiv în audienţă pe premierul în exerciţiu, Guy Verhofstadt, apoi pe predecesorul său, Jean-Luc Dehaene.

Bruxelles-ul, district european?

Statutul Bruxelles-ului, de capitală a Belgiei, este ameninţat de criza profundă dintre francofoni şi flamanzi, dar oraşul este hotărât să îşi consolideze poziţia de capitală a Uniunii Europene, a declarat ministrul-preşedinte Charles Picque. Acordarea unui statut privilegiat în Europa regiunii Bruxelles - una dintre cele trei regiuni ale Belgiei, alături de Flandra şi Valonia - comparabil cu cel al capitalei federale a Statelor Unite, este o pistă menţionată în cadrul unei eventuale divizări a Belgiei. În acest context, Picque s-a declarat convins că trebuie "să confirme vocaţia internaţională a Bruxelles-ului", care constituie "principala verigă federativă a ţării".