Bătălie crâncenă pentru bugetul UE

Preşedintele Nicolas Sarkozy ameninţă cu declanşarea unei crize în cazul în care agricultura va primi mai puţini bani, aşa cum a sugerat comisarul pentru Buget, Janusz Lewandowski. Oficialul apreciază că apropiatele negocieri pentru bugetul 2014-2020 vor fi „cele mai dificile din istoria Uniunii Europene“.

Discuţiile cele mai aprinse vor fi fără îndoială în jurul fondurilor pentru agricultură, care reprezintă în prezent mai mult de 40% din bugetul total al Uniunii Europene (o mie de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020). „Subvenţiile pentru agricultori ar trebui să reprezinte o treime din buget, nu cea mai mare parte din el", a declarat comisarul pentru Buget, polonezul Janusz Lewandowski, într-un interviu acordat agenţiei Reuters.

Luna viitoare, Comisia Europeană va publica propunerile sale privind viitorul subvenţiilor agricole. Franţa, care beneficiază de sume importante pentru fermieri, va lupta din răsputeri pentru păstrarea unei felii mari la agricultură, secondată de ţările estice, în frunte cu Polonia, în timp ce Marea Britanie se va afla de partea cealaltă a baricadei.

Cum Lewandowski a precizat că banii luaţi de la agricultură ar trebui să se ducă spre cercetare, dezvoltare şi inovaţie, ţări bogate, precum Suedia şi Olanda, ar putea susţine reducerea subvenţiilor. În schimb, preşedintele francez şi-a arătat deja colţii. Nicolas Sarkozy a ameninţat că va declanşa „o criză în Europa", în cazul în care cineva încearcă să „dezmembreze" Politica Agricolă Comună (PAC).

„Gâsca cu ouă de aur"

Polonia - care va deţine preşedinţia rotativă a UE în a doua jumătate a anului 2011 -, şi-a stabilit încă din luna iulie strategia de luptă pentru această „toamnă fierbinte". Varşovia vrea păstrarea politicii de coeziune, cea care are ca obiectiv reducerea diferenţei între nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni. În acest scop, sumele din acest fond se duc în cea mai mare parte către zonele cu PIB mic şi cu rată ridicată a şomajului.

În perioada 2007-2013, Polonia poate atrage 67 miliarde de euro din totalul de 347 de miliarde de euro alocat fondurilor de coeziune. Aici, ţelul Varşoviei este comun cu cel al comisarului Lewandowski, care a promis că va lupta pentru a apăra acordarea de fonduri pentru regiunile sărace ale UE.

În documentul strategic al MAE de la Varşovia, consultat de cotidianul „Gazeta Wyborcza", diplomaţilor polonezi li se mai cere să facă lobby pentru îmblânzirea penalităţilor pentru greşelile administrative în cazul granturilor. În plus, ţările care au rezultate bune în administratrea fondurilor ar trebui premiate cu până cinci la sută din valoarea sumelor atrase. 

Toţi banii, sub aceeaşi umbrelă

Comisarul pentru Agricultură, Dacian Cioloş, cel pentru Politici Regionale, Johannes Hahn, pentru Afaceri Sociale, Laszlo Andor, şi Maria Damanaki, comisarul pentru Afaceri Maritime şi Pescuit, au trimis preşedintelui CE, Jose Manuel Barroso, o scrisoare comună în care pledează pentru „unificarea" Fondului pentru Dezvoltare Regională, a Fondului Social European, a Fondului pentru Coeziune, a celui pentru Pescuit şi a celui pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

Potrivit celor patru comisari, actualul sistem prezintă deficienţe, printre liniile strategice diferite, în timp ce aducerea lor sub aceeaşi umbrelă „ar reduce costurile administrative" şi ar permite „o mai bună coordonare naţională, regională şi locală". 

România merge pe mâna Poloniei

Potrivit MAE român, Bucureştiul cooperează îndeaproape cu Polonia şi cu alte state din zonă pentru definirea viitoarei perspective financiare  a UE. România se pronunţă în favoarea echilibrării nivelului plăţilor directe între statele membre şi doreşte simplificarea acordării ajutoarelor pentru fermele de subzistenţă.

De asemenea, România este interesată de un mecanism financiar, la nivel european, prin care să fie susţinută cofinanţarea pentru proiectele de dezvoltare rurală, după 2013. Până la sfârşitul acestui an, Bucureştiul speră să găzduiască a doua reuniune a grupului de lucru format din cele 11 state membre (Polonia, Lituania, Letonia, Estonia, Slovenia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria, Portugalia, Cehia şi România) pe tema viitorului buget.

"Subvenţiile pentru agricultori ar trebui să reprezinte o treime din buget, nu cea mai mare parte din el."
Janusz Lewandowski
comisarul pentru Buget

Viziunea în roz a preşedintelui Barroso

Liderul Comisiei Europene a dorit să se ridice la nivelul preşedinţilor americani, pronunţând marţi primul discurs despre starea Uniunii. Rezultatul a fost însă departe de aşteptările sale, potrivit presei europene. „Situaţia economică de azi este mai bună decât cea de acum un an", a declarat optimist Barroso, în faţa parlamentarilor europeni adunaţi la Strasbourg, sub spectrul unor sancţiuni în caz de neprezentare.

Chiar dacă a vorbit de ieşirea din recesiune a Europei şi diminuarea crizei bancare, Barroso nu i-a convins pe eurodeputaţi, care nu au găsit în discursul său răspunsuri la problemele Uniunii. Ideile sale au fost „atât de neclare încât pot fi ignorate fără probleme", a comentat blogul „The Economist".

Un astfel de discurs nu are darul de a reduce nemulţumirea generală în rândul cetăţenilor faţă de Uniunea Europeană, de aceea, „Europa are nevoie de un lider cu charismă care să fie ales direct", a conchis cotidianul german „Die Tageszeitung".

Bruxelles-ul a pus gând rău Marii Britanii

Premierul David Cameron ar putea pierde „rabatul“ obţinut cu greu, cu ani în urmă, de Margaret Thatcher  Foto: AFP

Comisarul pentru Buget a reuşit să înfurie şi mai tare euroscepticul Albion, după ce a declarat pentru cotidianul german „Handelsblatt" că ar fi timpul ca Marea Britanie să nu mai beneficieze de rabatul (reducerea) contribuţiei sale la bugetul UE, obţinută de fostul premier Margaret Thatcher, în 1984. Rabatul a fost acordat ţinând cont de caracteristicile economice şi agricole ale ţării, care făceau ca între ceea ce plătea Londra la bugetul comunitar şi ceea ce primea să existe o diferenţă mult prea mare. Mai exact, dezechilibrul apare din faptul că Marea Britanie este o ţară bogată, dar are un sector agricol mic.

Un alt motiv pentru această exceptare era situaţia de la aceea vreme a Marii Britanii, care era a treia ţară în clasamentul celor mai sărace membre ale UE. Cum nivelul subvenţiilor agricole s-a mai redus de atunci, iar Marea Britanie este una dintre cele mai prospere ţări europene, Janusz Lewandowski consideră că rabatul "nu se mai justifică".

„Rabatul este în continuare perfect justificat. Este o chestiune de corectitudine", a venit replica imediată şi acidă din Downing Street 10. Potrivit unui comunicat al Guvernului britanic, citat de „EUobserver", în perioada 2007-2013, fără rabat, Londra ar fi plătit 75 miliarde de euro la bugetul UE, faţă de cele 74 de miliarde de euro ale Germaniei şi cele 46 de miliarde de euro ale Franţei. Practic, ar fi fost principalul contribuabil la bugetul comunitar.

Analiştii apreciază că premierul David Cameron nu va ceda eventualelor insistenţe venite de la Bruxelles, mai ales că Londra îşi va mări oricum contribuţia la bugetul UE, după concesiile făcute de Tony Blair în 2005.