Barbara Rosenkranz: „Vreau să fiu portavocea celor ignoraţi de politicieni“

Politiciana de extremă dreapta explică pentru „Adevărul“ de ce nu-i plac birocraţii de la Bruxelles şi de ce se tem austriecii de imigranţi. „Casnica“ din Salzburg, candidată la preşedinţie din partea Partidului Libertăţii, dă vina pe bandele din Est pentru creşterea infracţionalităţii în Austria.

Mai citeşte şi:

România, în programul extremiştilor din Jobbik

„Adevărul": Aveţi o biografie mai puţin obişnuită pentru un politician. Sunteţi mamă a 10 copii, vă declaraţi de profesie casnică şi consideraţi că feminismul este o cale greşită. Ce şanse aveţi la alegerile prezidenţiale şi cum speraţi să atrageţi voturile susţinătorilor ale căror partide nu au un candidat propriu?

Barbara Rosenkranz: Într-o democraţie este important ca oamenii să aibă posibilitatea de a alege dintre candidaţi diferiţi ca structură şi mesaj. ÖVP (Partidul Popular Austriac) nu a venit cu niciun candidat pentru alegerile prezidenţiale, pentru a nu pune în pericol o coaliţie guvernamentală şi aşa destul de fragilă. Din acest motiv, FPÖ (Partidul Libertăţii) s-a simţit responsabil pentru a oferi o alternativă celor care nu se simt reprezentaţi de candidatul SPÖ (Partidul Social-Democrat), Heinz Fischer - actualul preşedinte -, un socialist convins. În timpul campaniei electorale, am descoperit că foarte mulţi alegători, şi nu neapărat susţinători ai FPÖ, împărtăşesc dorinţa mea de a fi o avocată a poporului, dacă voi fi aleasă.

Vreau să fiu portavocea celor care nu prea sunt ascultaţi de către politicieni. De aceea, cred că Hofburg (sediul oficial al preşedintelui Austriei) ar trebui să fie deschis zilnic cetăţenilor şi nevoilor lor. Cât despre feminism, criticile mele se referă la faptul că acest curent pune bărbaţii şi femeile, precum şi mamele, şi copiii, pe poziţii antagonice. Pentru mine egalitatea de şanse între sexe este o prioritate, dar chestiunea nu poate fi rezolvată decât împreună.

Imigraţia este o temă centrală pe agenda dumneavoastră politică. Aţi afirmat la un moment dat că infracţionalitatea în Austria este una de import. Dacă aţi fi aleasă, ce măsuri concrete aţi lua în acest sens?

Numărul spargerilor şi al furturilor de maşini a crescut de la an la an în regiunile aflate în apropiere de graniţă. În ultimele rapoarte ale poliţiei cifrele sunt îngrijorătoare. Dar nu au legătură cu imigraţia. Este vorba de bande organizate din Europa de Est şi din Balcani, care s-au specializat în spargerea locuinţelor. Aproape trei sferturi din infracţiunile de acest tip sunt comise de aceste bande. Prin urmare, consider că este esenţial ca la graniţe să fie reintrodus controlul, până când infracţionalitatea organizată va fi eradicată. Acordul Schengen permite luarea unei astfel de măsuri temporare.

Sunteţi o eurosceptică. Ce anume reproşaţi Bruxelles-ului?

O acţiune comună şi coordonată a statelor europene este absolut necesară. Există totuşi greşeli ce trebuie corectate, precum neparticipatea cetăţenilor la luarea deciziilor şi centralizarea excesivă. Pledez pentru o Europă a naţiunilor, care să beneficieze de sprijinul europenilor de rând. Le reproşez autorităţilor europene elitismul cu care acţionează. Deciziile birocraţilor de la Bruxelles, mulţi dintre ei rupţi de realitate, sunt deja legendare.

Mulţi văd în Islam o ameninţare la adresa identităţii europene. Ce părere aveţi?

Nu critic nicio religie. Islamul este a doua religie din lume, cu circa 1,4 miliarde de adepţi. E adevărat că migraţia puternică a cetăţenilor din ţările musulmane către Europa a devenit o problemă. Potrivit unui studiu, 54% dintre austrieci consideră că imigranţii musulmani reprezintă un pericol pentru identitatea noastră. Nu este vorba numai de temeri difuze, oamenii înţeleg că în Europa Centrală politicile pentru imigraţie nu mai funcţionează. Ele au fost făcute fără a avea o viziune şi totul trebuie îndreptat cât mai repede cu putinţă.

Sunteţi de aproape 20 de ani în politică. Cum aţi reuşit să creşteţi 10 copii?

Înainte de a face politică, timp de 15 ani m-am dedicat exclusiv copiilor. După ce am intrat în politică soţul meu a luat asupra sa partea cea mai grea a creşterii copiilor. Din fericire o familie numeroasă se poate organiza foarte bine, copiii cei mari preluând o parte din responsabilităţile noastre.

Vedeta extremei drepte

- Barbara Rosenkranz (52 de ani) candidează la alegerile prezidenţiale din Austria, care au loc astăzi, din partea FPÖ (Partidul Libertăţii, de extremă dreapta). Favorit este actualul preşedinte, Heinz Fischer, cu aproape 70% din intenţiile de vot. Rosenkranz este cotată cu 16%, dar preşedintele FPÖ, Heinz-Christian Strache, speră că va obţine 35%.

- Devenită vedeta extremei drepte din Austria, Barbara Rosenkranz îşi datorează ascensiunea lui Hans Dichand, un influent lider de opinie şi patron al tabloidului de mare tiraj "Kronen Zeitung".

- Barbara Rosenkranz se poate lăuda cu o familie model: 10 copii şi un soţ care-i împărtăşeşte ideile şi o ajută în carieră. Horst Rosenkrantz e cunoscut pentru legăturile sale cu mişcarea neonazistă. El editează publicaţia "Fakten", în care îi atacă regulat pe "turci, ceceni, asiatici, ţigani şi negri", precum şi pe cei care acuză "aşa-zisele crime ale Wermachtului şi ororile din lagăre".

- Admiraţia pentru "germanism" e evidentă în familia Barbarei: toţi copiii au prenume germane, iar câinele e un ciobănesc german. Petrecerile ei, organizate în fiecare an, în iunie, închinate "sărbătoririi solstiţiului", i-au atras critici din partea Bisericii, care consideră astfel de manifestaţii păgâne.