VIDEO Barack Obama face rocadă la vârf între CIA şi Pentagon

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Directorul CIA, Leon Panetta, va deveni secretar al Apărării, iar David Petraeus, general cu patru stele şi comandantul forţelor din Afganistan, va prelua şefia CIA. Numirea unui şef al serviciilor secrete la Pentagon şi a unui general cu patru stele la CIA e semnul schimbării metodei de război a SUA.

Preşedintele SUA, Barack Obama, urma să anunţe schimbările aseară, la închiderea ediţiei. Directorul CIA, Leon Panetta, va deveni secretar al Apărării, înlocuindu-l pe Robert Gates, care ar urma să-şi părăsească postul sâmbătă, după cum a anunţat deja un oficial american de rang înalt, citat de AFP sub protecţia anonimatului.

Acest oficial şi-a exprimat speranţa că succesorul lui Gates, Leon Panetta, va fi confirmat de Senat până atunci. În acelaşi timp, generalul David Petraeus, comandantul forţelor internaţionale din Afganistan (ISAF) va prelua jobul lui Panetta, la CIA.

Generalul Petraeus, care trebuie şi el confirmat de Camera superioară a Congresului american, urmează să se retragă din armată înainte de a prelua noua funcţie, a precizat oficialul american.

Soldaţi-spioni

Numirile la vârf din armată şi CIA reflectă noul mod al SUA de a purta războaie, scrie „New York Times". Această schimbare  s-a produs, lent, pe parcursul ultimului deceniu şi constă într-o atenuare a diferenţelor dintre soldaţii americani şi spionii americani aflaţi în misiuni secrete peste hotare.

Ca director al CIA, Panetta a urgentat transformarea agenţiei de spionaj într-o organizaţie paramilitară. Sub conducerea sa a avut loc o escaladare rapidă a campaniei de bombardamente a CIA, cu drone, în Pakistan, dar şi o creştere a numărului de baze secrete şi de agenţi sub acoperire în regiuni izolate din Afganistan.  

La rândul său, generalul Petraeus a împins armata, din ce în ce mai mult, pe terenul de lucru al CIA, folosind trupe de operaţiuni speciale şi firme de securitate private pentru a desfăşura misiuni secrete.

În calitate de şef al Comandamentului Central al SUA, în septembrie 2009, el a semnat şi un ordin secret prin care autoriza trupele americane de Operaţiuni speciale să culeagă informaţii din Arabia Saudită, Iordania, Iran şi din alte locuri, din afara zonelor tradiţionale de război, relatează „New York Times".  

Misiuni secrete

Armata americană şi agenţii serviciilor secrete sunt uneori greu de diferenţiat, deoarece toţi îndeplinesc misiuni secrete în Orientul Mijlociu şi în Asia Centrală. Unii membri ai Congresului s-au plâns că noua metodă de război permite prea puţinde dezbateri despre sfera şi scara operaţiunilor militare.

Agenţiile de spionaj şi cele militare americane funcţionează în mare secret, astfel încât e greu de obţinut informaţii specifice despre rolul Americii în principalele misiuni din Irak, Afganistan, Pakistan şi, mai nou, în Libia şi Yemen.

Militarizarea spionajului

Oficialii recunosc că linia de demarcaţie dintre soldaţi şi spioni tinde să dispară. „Nu contează cum îi spui: acţiune sub acoperire sau operaţiune militară specială. Nu cred că există vreo diferenţă", spune Dennis Blair, amiral în retragere şi fost director de Informaţii Secrete în administraţia Obama.
 
Fenomenul de transformare a CIA-ului în Pentagon şi invers are critici în ambele organizaţii. Unele persoane din CIA cred că bombardamentele cu drone desfăşurate de CIA în Pakistan, care au devenit o piesă principală a strategiei contrateroriste a administraţiei Obama, distorsionează misiunea istorică a agenţiei ca agenţie civilă de spionaj şi o transformă într-o ramură a Departamentului de Apărare. 

Henry Crumpton, ofiţer de carieră al CIA şi fost şef al Luptei antitero la Departamentul de stat al SUA, a spus că generalul Petraeus este „unul dintre cei mai sofisticaţi consumatori de informaţii secrete".

El a avertizat însă în legătură cu „militarizarea serviciilor secrete. Petraeus nu e primul ofiţer de armată care obţine o funcţie în domeniul spionajului. Generalul de aviaţie în retragere James Clapper Jr este principalul consilier al lui Obama în domeniul Informaţiilor Secrete. Michael Flynn, care a fost şeful ofiţerilor de informaţii americani în Afganistan ar putea deveni în curând unul din principalii adjuncţi ai lui Clapper. 

Probleme legale

„Dacă această comunitate de informaţii e populată de ofiţeri militari, activitatea lor le va reflecta experienţa", a spus Henry Crumpton. La Pentagon, noul rol al armatei creează probleme legale. Soldaţii folosiţi pentru operaţiuni de spionaj în afara SUA sunt expuşi riscului de a intra la închisoare, fiindu-le refuzată protecţia prevăzută de Convenţia de la Geneva, în cazul în care sunt prinşi de guverne străine.

Trupele americane de Operaţiuni Speciale sunt autorizate să îndeplinească misiuni de recunoaştere şi să construiască reţele de operaţiuni secrete în Orientul Mijlociu şi în Asia Centrală pentru a "penetra, perturba, învinge şi distruge", grupurile militanţilor şi a pregăti condiţiile pentru viitoare atacuri militare.

image

Leon Panetta

Ca director al CIA, Leon Panetta a urgentat transformarea agenţiei de spionaj într-o organizaţie paramilitară. Sub conducerea sa a avut loc o escaladare rapidă a bombardamentelor CIA, cu drone, în Pakistan şi o creştere a numărului de baze secrete în Afganistan.

Alte numiri

La conducerea ISAF, Obama intenţionează să-l numească pe generalul John Allen, care ocupă în prezent funcţia de comandant adjunct al CentCom, comandamentul regional al armatei americane pentru Cornul Africii, Orientul Mijlociu, Asia centrală, Afganistan şi Pakistan.

De asemenea, el îl va numi pe diplomatul Ryan Crocker în postul de ambasador în Afganistan, în locul lui Karl Eikenberry, ale cărui relaţii cu preşedintele Hamid Karzai sunt foarte tensionate, a confirmat oficialul.

Obama şi-a făcut public certificatul de naştere

Obama a abordat subiectul la emisiunea lui Oprah Winfrey

image

Preşedintele american, Barack Obama, şi-a prezentat miercuri, într-o conferinţă de presă ţinută la Casa Albă, o copie detaliată a certificatului său de naştere, emis în statul Hawaii. Dezbaterea asupra locului naşterii lui Obama a fost una dintre preocupările presei şi opoziţiei americane încă dinainte ca el să devină preşedinte. Dar cel care a atacat cel mai des această chestiune în ultimul timp este omul de afaceri Donald Trump, care şi-a anunţat intenţia de a candida la Preşedinţia SUA, din partea Partidului Republican.

Un recent sondaj a arătat că două treimi dintre republicani, dar şi o mică parte a independenţilor şi democraţilor au incertitudini asupra locului de naştere al lui Barack Obama. Casa Albă a regizat în detaliu scoaterea la lumină a certificatului de naştere. Apropiaţii preşedintelui au spus că Obama se săturase de această problemă şi că a decis, săptămâna trecută, să pună capăt controverselor. Astfel, preşedintele l-a însărcinat pe consilierul său, Bob Bauer, să îi obţină o derogare a statului Hawaii pentru a putea face publică o copie a documentului.

Document contestat

„În mod normal nu aş face comentarii asupra acestei chestiuni", a spus Obama. Dar mă adresez vastei majorităţi a poporului american şi presei. Nu avem timp pentru tipul acesta de prostii. Avem lucruri mai importante de făcut", a declarat preşedintele în conferinţa de presă.

Orly Taitz, critic proeminent al lui Obama, care a pus mereu sub semnul întrebării locul naşterii acestuia, spune că documentul e „dubios", deoarece rasa tatălui lui Obama e trecută ca „africană". „Sună ca şi cum documentul  ar fi scris în vremurile noastre, în era corectitudinii politice, nu în 1961, când scriau „asiatic" sau „negru", a declarat Taitz pentru „Washington Post".

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite