Averile capetelor încoronate din Europa

Cel mai bogat suveran - Hans-Adam de Liechtenstein, cel mai "sărac" - regele Albert al Belgiei. Publicaţia "Het Laatste Nieuws" din Belgia contrazice "Forbes". Recent, prestigiosul ziar de limbă

Cel mai bogat suveran - Hans-Adam de Liechtenstein, cel mai "sărac" - regele Albert al Belgiei.

Publicaţia "Het Laatste Nieuws" din Belgia contrazice "Forbes". Recent, prestigiosul ziar de limbă flamandă a publicat o listă a ţărilor în care trăiesc cele mai bogate capete încoronate de pe continentul nostru. Potrivit clasamentului întocmit, există diferenţe mari între monarhiile europene.

Dacă cifrele comunicate de către palatul regal din Bruxelles sunt exacte, regele Albert al II-lea este de departe suveranul "cel mai sărac al Europei", "cu numai 12,4 milioane de euro". Potrivit clasamentului efectuat de cotidianul belgian de limbă flamandă, "Het Laatste Nieuws", cel mai bogat cap încoronat de pe continent ar fi prinţul Hans-Adam al regatului Lichtenstein (cu 3 miliarde de euro).

Este urmat de regina Elisabetha a Marii Britanii (cu 1,8 miliarde de euro) şi de regele Juan Carlos al Spaniei (1,7 miliarde de euro). Al patrulea monarh care depăşeşte miliardul de euro este Marele duce de Luxemburg, Henri, cu o avere estimată la 1,2 miliarde de euro. Pe locurile următoare figurează cei cu averi "intermediare", Carl XVI Gustav al Suediei (793 milioane de euro) şi prinţul Albert de Monaco (775 milioane de euro). Urmează apoi "săracii": regina Beatrix a Olandei (217 milioane de euro), regina Margareta a II-a a Danemarcei (146 milioane de euro) şi regele Harald al Norvegiei (141 milioane de euro).

Principele Hans-Adam II Ferdinand Aloïs Joseph Marie, născut la 14 februarie 1945, este actualul suveran al regatului Liechtenstein. El este declarat de publicaţia "Het Laatste Nieuws" cel mai bogat suveran al Europei, deşi mica sa ţară măsoară, de la nord la sud, numai 24 de kilometri. Liechtenstein este o selectă staţiune de iarnă, dar şi un paradis fiscal. Forma de guvernământ este monarhia constituţională cu puteri sporite conferite suveranului, apropiate de cele ale unei monarhii absolute.

Prinţul Hans Adam al II-lea este posesorul unei mari colecţii de artă, o parte din aceasta fiind expusă în muzeele din capitală (Vaduz) şi Viena (Austria). În afara castelului din Vaduz, care este reşedinţa familiei princiare, suveranul mai deţine castelul de Liechtestein în Austria, flancat de castelul Neu-Liechtestein, ca şi palatul Liechtestein din Viena, unde se află - probabil - cea mai preţioasă colecţie de artă privată din lume.

Prinţul Hans Adam al II-lea mai este proprietarul unor castele din Slovacia. Mai posedă o exploatare agricolă în Texas, "Rice Tech", care produce o varietate de orez - basmati - rezultată din culturi modificate genetic. Averea prinţului şi a familiei sale este administrată de o bancă privată, LGT. Prinţul reclamă restituirea a două castele (Lednice) şi (Valtice), înconjurate de un domeniu de 1.300 de kilometri pătraţi din Republica Cehă, de care a fost deposedat în 1945, ca şi numeroasele tablouri care se găsesc aici. Curtea Europeană nu i-a recunoscut drepturile asupra lor până acum.

Topul suveranilor europeni

Prinţul Hans-Adam
al regatului Lichtenstein
(3 miliarde de euro)
Regina Elisabetha
a Marii Britanii
(1,8 miliarde de euro)
Regele Juan Carlos
al Spaniei
(1,7 miliarde de euro)
Marele duce
de Luxemburg, Henri
(1,2 miliarde de euro)
Carl XVI Gustav
al Suediei
(793 milioane de euro)
Prinţul Albert de Monaco (775 milioane de euro)
Regina Beatrix a Olandei (217 milioane de euro)
Regina Margareta a II-a
a Danemarcei
(146 milioane de euro)
Regele Harald al Norvegiei (141 milioane de euro)

Clasamentul "Forbes"
Topul celor mai bogaţi suverani europeni, realizat de ziarul belgian mai sus-amintit, este diferit de clasamentul întocmit de "Forbes". În lista întocmită de această publicaţie de specialitate, regele Juan Carlos nu figurează între cei 15 suverani cei mai bogaţi din lume, unde regina Elisabetha a II-a a Marii Britanii se află pe locul 11, cu 436 milioane de euro.

Coarnele de aur, bijuterii ale Coroanei daneze, recuperate de poliţie

Poliţia daneză a anunţat că a recuperat două coarne de aur (foto) considerate bijuterii ale Coroanei şi care fuseseră furate luni dintr-o expoziţie organizată în oraşul Jelling din Danemarca. Inspectorul de poliţie, din Vejle, Steen Edeling a declarat că cele două opere realizate în anii 1800 au fost găsite, fără să ofere alte detalii.

Cele două obiecte, numite "Guldhornene" în daneză (coarnele de aur), sunt reconstituirea, pe baza unor desene, a două piese originale din aur masiv, care datau din anii 400 d. Hr., furate la rândul lor în 1802. Împrumutate de Muzeul naţional al Danemarcei pentru o expoziţie la Jelling, în apropiere de oraşul Vejle (centru), cele două obiecte au fost furate de persoane care au spart cu explozibil vitrina în care erau expuse.

Deşi este vorba de reproduceri din argint acoperite cu un fin strat de aur, cele două opere fac parte din "patrimoniul cultural naţional", potrivit lui Carsten Larsen, directorul Muzeului naţional din Copenhaga.
Cele două piese originale au fost descoperite în satul Gallehus, din sudul Danemarcei, în anii 1639, respectiv 1734.

Ele au fost furate în 1802 din arhivele regatului de un bijutier înglodat în datorii, care le-a topit pentru a fabrica bijuterii şi monede false. Ambele perechi de coarne sunt celebre în regatul scandinav şi au inspirat chiar şi un poem extrem de cunoscut, "Guldhornene", scris de Adam Oehenschlaeger. Experţii spun că obiectele de artă ar fi fost imposibil de vândut.

Întrebările îndrăzneţe adresate personalităţilor americane, pedepsite cu electroşocuri

100 de studenţi ai Universităţii din Florida au protestat, ieri, faţă de folosirea aparatelor cu electroşocuri de către poliţiştii din campus. Cu o zi înainte, aceştia au folosit un astfel de aparat, ca să imobilizeze un student care devenise prea insistent în timpul conferinţei desfăşurate în campus de fostul candidat la preşedinţie, democratul John Kerry. Imaginile surprinse în timpul arestării au făcut senzaţie pe internet şi la televiziunile americane, iniţiind o dezbatere aprinsă despre libertatea de expresie în America.

Andrew Mayer, în vârstă de 21 de ani, l-a întrebat pe Kerry de ce nu a contestat alegerile din 2004, când a pierdut în faţa lui Bush şi dacă a făcut parte împreună cu preşedintele Bush dintr-o asociaţie secretă. Forţele de ordine au considerat întrebarea prea îndrăzneaţă, drept pentru care studentul a fost trântit la pământ şi imobilizat imediat. Atât John Kerry, cât şi preşedintele Universităţii Florida şi-au exprimat regretul faţă de cele întâmplate. Preşedintele universităţii a cerut o investigaţie şi i-a suspendat din funcţie pe cei doi ofiţeri de poliţie din campus.