Austeritatea loveşte şi Italia

Cele mai contestate măsuri sunt îngheţarea pensiilor şi a salariilor din administraţia publică şi din învăţământ, restructurarea unor instituţii publice, creşterea TVA şi a impozitelor pe contracte financiare. Sindicatele au anunţat că vor intra în greve. O lună întreagă. Agenţiile de rating nu sunt nici ele mulţumite. Italia are de redus o datorie de 120% din PIB.

Săptămâni de foc vor urma pentru economia Italiei, a treia ca mărime din zona euro, după adoptarea de către guvernul de la Roma a unui program drastic de austeritate. În următorii trei ani, „strângerea curelei" ar trebui să reducă datoria publică cu 47 de miliarde de euro. Criticate atât de sindicate ce au anunţat o lună intensă de greve, cât şi de opoziţie. Noile măsuri de austeritate au fost primite cu răceală şi de agenţiile internaţionale de evaluare financiară. Zdruncinat de tensiunile perene de pe scena politică, legate în mare parte de aventurile judiciare ale premierului Berlusconi, guvernul italian îşi joacă astfel o carte importantă în încercarea de a face faţă unei datorii publice enorme, de 120% din PIB şi a unei creşteri economice extrem de slabe iîn ultimii 10 ani (numai 0,1% în primul trimestru al acestui an).

Italia, salvată de câteva branduri

Îndatorată până peste cap, sufocată de economia subterană şi cu tot mai multi şomeri (mulţi din aceştia muncind însă la negru), Italia era vulnerabilă de ani buni. Noroc cu sectorul bancar destul de puternic, cu datoriile private reduse şi cu faima unor produse „made in Italy", datorită cărora, potrivit economiştilor italieni, a reuşit până acum să evite un verdict crunt al agenţiilor de rating.

Noul plan de austeritate ar putea face minuni, crede ministrul Economiei, Giulio Tremonti, acuzat de opoziţie că „a ascuns efectele crizei până când nu se mai putea". Italia ar reuşi astfel, spune Tremonti, să îşi reechilibreze bugetul în perioada 2013 - 2014 cu scopul de a reduce deficitul: până la 0,2% din Produsul Intern Brut de la 4,6% din PIB în 2010 (pana la la 3,9% pentru anul curs). Pachetul de măsuri, ce ar urma să treacă de votul Parlamentului în următoarele două luni, se referă atât la reduceri de cheltuieli, cât şi la taxe sau impozite mai mari. Există însă o serie de măsuri generale menite să stimuleze dezvoltarea economică.

Cele mai contestate măsuri sunt îngheţarea pensiilor şi a salariilor din administraţia publică şi din învăţământ, restructurarea unor instituţii publice (închiderea unor birouri ale Institutului de Comerţ Extern Italian, inclusiv a celui din România), creşterea taxei pe valoare adăugată (cu 1%) sau a impozitelor pe contracte financiare (0,15%). Vor fi reduse subvenţiile de stat pentru administraţiile locale (regiuni, municipii) şi introduce noi taxe în domeniul sănătăţii (italienii vor plăti un fel de tichet pentru anumite servicii sanitare de urgenţă).

Tăieri şi pentru politicieni

Imediat după anunţul guvernului, au ieşit la rampă şi sindicaliştii, care au ameninţat cu manifestaţii de amploare. Ei susţin că „singura consolare" este că de pe urma acestor reduceri va avea de „suferit" şi clasa politică: pachetul prevede de altfel reducerea subvenţiilor şi pentru partide, cât şi o nouă schemă pentru folosirea maşinilor şi a avioanelor de stat (folosirea acestora va fi redusă la minimum). În plus, vor fi tăiate salariile de miniştri celor care deţin şi funcţie în guvern şi funcţie de parlamentar.

Pe plan extern, se aşteaptă o poziţie clară a Bruxelles-ului, dar şi una din partea agenţiilor de rating, care nu au renunţat automat la intenţia de a retrograda ratingul Italiei. O parte din noile măsuri de austeritate au fost apreciate drept pozitive şi în sprijinul competitivităţii ţării (de pildă reducerea salariilor ridicate din sectorul public şi raţionalizarea planificată a complexului sistem de deduceri fiscale). Totuşi, la nici 24 de ore de la prezentarea reformei, Standard & Poor's, ce coborâse deja perspectiva Italiei de la „stabilă" la „negativă", a avertizat din nou că Italia încă se confruntă cu riscul de a lua „note proaste" în mediile financiare.

În opinia S&P, riscurile cu care se confruntă Italia sunt legate de previziunile privind creşterea economică, mai slabă decât cea estimată anterior, de 1,3% pentru perioada 2011-2014. Nu în ultimul  rând, atârnă greu şi instabilitatea politică, conchide „La Stampa", în pofida încercărilor disperate ale premierului de a salva aparenţele prin desemnarea unui nou secretar în fruntea Partidului majoritar de guvernământ.

47 de miliarde de euro  este suma cu care ar trebui să fie redusă în următorii trei ani datoria publică, graţie noilor măsuri
de austeritate.

Surprize „austere"

Magazine deschise şi în weekenduri, mai ales în oraşele turistice, noi taxe pentru proprietarii de maşini de teren, controale mai dese la domiciliul funcţionarilor publici în concediu medical. Pe lângă reduceri de personal, noi taxe şi tăieri la buget, programul de austeritate aduce şi o serie de măsuri "surpriză". Printre cele mai mediatizate: programul de lucru liber al magazinelor, care până acum erau inchise prin lege în zile de sărbătoare şi în weekenduri şi loteria de la supermarket ce prevede ca jucătorii pot juca doar dacă vor cumpăra produse.