VIDEO Austeritate „à la grecque“. Patru ani de strâns cureaua

Planul de austeritate a trecut cu 155 de voturi din totalul de 300. Guvernul a fost ajutat de un deputat al opoziţiei. Un singur deputat al Puterii (Panagiotis Kouroublis) a votat „contra“ şi a fost exclus din partid. Vestea a fost primită cu bătăi în stradă. Protestatarii au aruncat cu pietre, cocktailuri Molotov şi gaze lacrimogene în forţele de ordine şi au atacat Ministerul de Finanţe.

„Poliţiştilor, porcilor, asasinilor!", au strigat „indignaţii" greci poliţiştilor care îi împiedicau să intre în sediul Parlamentului unde avea loc votul decisiv pe măsurile de austeritate. Printre lacrimogenele care învăluiau Parlamentul într-un nor gros, protestatarii au început să danseze în faţa cordonului de poliţişti. După care s-au luat la bătaie. Câţiva metri mai departe, 30 de protestatari au reuşit să pătrundă într-o clădire ce adăposteşte Eurobank şi au încercat să o incendieze. Au fost opriţi la timp de poliţie.

Parlamentul abia se mai zăreşte prin fumul de lacrimogene

Pentru ce au votat

Măsurile votate ar trebui să aducă economii de 28 de miliarde de euro şi urmează a fi implementate în următorii patru ani. Ele prevăd creşteri de taxe şi impozite şi introducerea  unei taxe de solidaritate pentru grecii cu venituri mari. Valoarea acesteia va fi de 1%, pentru cei care câştigă între 20.000 şi 50.000 de euro pe an, 3% pentru cei cu venituri între 50.000 şi 100.000 de euro şi 4% pentru cei cu venituri de peste 100.000 de euro. O altă măsură este scăderea pragului de impozitare la 8.000 de euro pe an, de la 12.000 de euro, cât este în prezent.

Doctorii aflaţi în mulţime îi tratează pe cei răniţi

Taxa pe valoarea adăugată pentru restaurante şi baruri este ridicată de la 13% la 23%. Vor fi introduse taxe mai mari pentru deţinerea de yachturi, maşini şi piscine, ca şi taxe mai mari pe proprietate. Proiectul prevede şi tăieri de cheltuieli. Salariile în sectorul public vor fi reduse cu 15% şi vor fi tăiate 150.000 de posturi publice prin încetarea tuturor contractelor temporare.

Vârsta de pensionare va fi ridicată la 65 de ani şi vor fi reduse unele beneficii sociale, astfel încât statul va face o economie de 1,09 miliarde de euro în 2011 şi de 1,28 euro în 2012. Bugetul Apărării va fi tăiat cu 200 de milioane de euro anul viitor, iar cel al Sănătăţii cu 310 milioane în acest an. Cheltuielile cu investiţiile în infrastructură vor fi tăiate cu 850 milioane de euro.

„Indignaţii”, echipaţi şi ei cu grenade lacrimogene

Probleme poate şi mai mari pun privatizările cerute de UE şi FMI. Vor fi scoase la licitaţie acţiuni la diferite companii de stat, în încercarea de a strânge 50 de miliarde de euro în următorii patru ani. Procesul deja a început cu vânzarea a 10% din compania Hellenic Telecom către Deutsche Bank pentru 400 milioane de euro. Două porturi, Piraeus şi Salonic, vor fi parţial privatizate.

 Atena, o scenă neplăcută pentru turişti în ultimele zile

 „Înapoi la vechii demoni"

Grecia se întoarce la vechii ei demoni, scrie cotidianul francez „Le Monde", amintind de „obiceiurile rele ale grecilor". La metroul din Atena, unde nu există bariere la intrare, toată lumea trece fără bilet, scrie publicaţia. Taxiurile care conduc turiştii de la hotel la aeroport nu acceptă decât curse de cel puţin 35 de euro. Începând din martie, 45 de miliarde de euro au fost retraşi din băncile greceşti, afirmă Pericles Nearkou, un consilier al fostului premier Andreas Papandreu. Banii au fost convertiţi în aur, ţinuţi la saltea sau trimişi în Suedia.

Poliţiştii au de furcă şi cu incendiile

Poporul contra clasei politice

Protestatarii, care îşi spun "aganaktismeni", adică "indignaţi" formează o mişcare spontană care a luat naştere pe internet, prin intermediul reţelelor sociale. Este o masă eterogenă, în care se distinge un nucleu dur (protestatarii "de profesie") pe de o parte, şi grecii care nu au mai participat niciodată la o manifestaţie, pe de altă parte. Manifestanţii neagă orice afiliere politică. Imaginea lor în faţa Parlamentului simbolizează "poporul contra clasei politice în ansamblul său", după cum afirmă analistul politic grec George Sefertzis.  Una dintre "indignaţi", Anna Theodorides, doctorandă la Şcoala de Înalte Studii în Ştiinţe Sociale din Paris, intervievată de "Le Monde", a denunţat "statul clientelar, bazat pe relaţii de rudenie şi pe oligarhie". "Statul nu e reprezentativ, e corupt până în măduva oaselor. Grecii sunt obosiţi" , spune ea. Manifestanţii denunţă nedreptatea planului de austeritate şi spun că greul cade acum pe umerii celor care nu sunt responsabili de criza financiară. Mai rău, ei au sentimentul că austeritatea de până acum nu a făcut decât să agraveze criza.  "Electricitatea, terenurile, totul va fi vândut", afirmă o altă manifestantă, Lila Leontidou. Protestatarii propun diferite soluţii. Unii evocă necesitatea de a regândi datoria Greciei, alţii cer taxarea mai întâi a bogaţilor, dar majoritatea cer plecarea guvernului. 

155 de deputaţi au votat "pentru" austeritate, 138 - "contra", cinci s-au abţinut şi doi au fost absenţi.

Grecia, prima sarcină pentru noul şef FMI

Abia aleasă în fruntea FMI, franţuzoaica Christine Lagarde (55 de ani) a cerut opoziţiei din Grecia să sprijine planul de austeritate al guvernului. Lagarde a spus, într-un interviu pentru TF1, că măsurile sunt absolut necesare pentru a salva „destinul Greciei". Însă ca viitor şef al FMI, Lagarde (până acum ministru francez al Economiei şi Finanţelor) va trebui să dea verdicte imparţiale în ceea ce priveşte criza datoriilor de stat din zona euro. Astfel, după ce a petrecut mai mult de un an încercând să controleze criza datoriilor de stat din Grecia şi din zona euro ca ministru francez, Lagarde trebuie să treacă în tabăra FMI, într-o perioadă în care instituţia de la Washington resimte presiuni tot mai apăsătoare de a adopta o poziţie mai dură faţă de turbulenţele din Europa, potrivit Bloomberg.

Există voci care cer FMI să impună reguli mai dure în schimbul finanţării şi să oblige Europa să accepte o formă de restructurare a datoriilor şi să împiedice un eventual faliment al Greciei. „O provocare majoră cu care se va confrunta Lagarde încă de la început va fi să gestioneze rolul FMI în Grecia într-un mod care să nu agraveze situaţia, dar care să nici nu miroasă a tratament preferenţial", este de părere Eswar Prasad, fost şef al diviziei de cercetare financiară din FMI. Săptămâna trecută, la întâlnirea cu directorii executivi ai FMI, Lagarde a explicat că "nu e loc de bunăvoinţă când trebuie făcute alegeri dure şi nu există niciun scenariu care să nu înceapă prin adoptarea, de către autorităţile greceşti, a unor ajustări dificile, dar necesare".

Preşedintele elen garantează pentru băncile greceşti

Indignarea nu are vârstă

Instituţiile bancare greceşti din România îşi menţin poziţia în piaţă, arătând astfel dinamismul lor în cadrul unui mediu neprielnic, într-o perioadă dificilă, a declarat, ieri, preşedintele grec, Karolos Papoulias, aflat încă în România. Şeful statului elen a fost însoţit de o delegaţie din care au făcut parte reprezentanţii a 24 de societăţi greceşti, care au avut, în total, 400 de întâlniri de afaceri, pe parcursul vizitei lor în România. În aşteptarea unui vot pozitiv în Parlamentul grec, jucătorii din piaţă au rămas „în alertă", valutele din regiune au pierdut, ieri, o parte din avansul de la deschidere.

Şi leul s-a depreciat uşor spre jumătatea sesiunii interbancare de ieri, iar banca centrală a publicat un curs de referinţă cu 0,42 bani mai mare, de 4,2157 lei/euro. Marţi, Banca Naţională a României (BNR) a publicat un curs de referinţă de 4,2115 lei/euro. Tot ieri, Consiliul de Administraţie al BNR a decis să menţină rata dobânzii de politică monetară la 6,25%, pentru a noua şedinţă consecutiv şi nivelul actual al rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi valută ale instituţiilor de credit.