Arme ruseşti în coasta SUA

Preşedintele venezuelean întăreşte parteneriatele strategice cu toţi adversarii Washingtonului Hugo Chavez face a doua vizită la Moscova de anul acesta, pentru noi achiziţii de armament

Preşedintele venezuelean întăreşte parteneriatele strategice cu toţi adversarii Washingtonului

Hugo Chavez face a doua vizită la Moscova de anul acesta, pentru noi achiziţii de armament şi pentru alianţe cu marile companii ruseşti de petrol şi gaze. După care merge în Belarus şi Iran.

Foarte activul preşedinte Hugo Chavez are două mari obiective politice: stabilirea unei republici socialiste venezuelene, implicit impunerea unui "socialism de secol XXI" în America de Sud, şi aportul la construirea unei lumi multipolare, prin diminuarea influenţei SUA pe glob şi mai ales în America Latină.

Apărarea sud-americană

Venezuela a cumpărat anul trecut mari cantităţi de arme din Rusia: 100.000 de kalaşnikovuri, 24 de aparate Suhoi şi 53 de elicoptere - totul la trei miliarde de dolari. Din noua vizită la Moscova, Chavez intenţionează să revină cu şase submarine diesel - ceea ce i-ar asigura cea mai mare flotă de submarine din America Latină.

Pentru întâlnirea cu şefii exportatorului de arme Rosoboronexport, preşedintele Chavez a lipsit de la summitul Mercosur de la Asuncion - unde liderii din Brazilia, Argentina, Uruguay şi Paraguay au discutat chestiuni regionale. Venezuela se arată interesată doar de "un nou Mercosur", opus SUA - ceea ce Brazilia nu doreşte. Caracas a mai denunţat şi colaborarea militară cu SUA în cadrul parteneriatului de apărare interamerican şi a propus, în schimb, vecinelor Nicaragua, Cuba şi Bolivia crearea unei alianţe defensive. Venezuela a încercat să cumpere armele dorite şi din Brazilia ori Spania, dar SUA au reuşit să împiedice tranzacţiile. Moscova nu răspunde însă comenzilor Casei Albe. Tot în Rusia caută liderul sud-american şi sprijin pentru grandioasele sale proiecte politico-energetice. Lukoil se află deja în tratative cu compania de stat Petroleos de Venezuela pentru exploatarea câmpurilor din coridorul Orinoco - cele mai mari zăcăminte de petrol greu din lume. Chavez curtează şi gigantul Gazprom, care poate ajuta la construirea unei mari conducte sud-americane şi la instituirea unei Organizaţii a Ţărilor Exportatoare de Gaz din America de Sud. Rusia vizează, şi ea, câteva câştiguri politice. Caracas este pentru Moscova una dintre puţinele cărţi pe care le mai poate juca împotriva Washingtonului - dar nu mai mult. De altfel, după vizita lui Chavez, Putin se va întâlni cu Bush.

Aliaţi nonconformişti

Venezuela cultivă mai departe şi alianţele strategice cu alţi adversari ai Americii. China este o bună piaţă pentru petrolul Venezuelei, alternativă la dependenţa de SUA. Iranul i-ar putea furniza ceva din contestatele sale tehnologii nucleare. Iar o parte din "armele ruseşti" provin din Belarus.

Dezacordul euro-andin

Hugo Chavez a conjurat Comunitatea Naţiunilor Andine (CAN) să nu aprobe acordul comercial cu Europa - "mai rău decât cel cu SUA". După ce, Peru şi Columbia au semnat tratate de liber schimb cu SUA, Venezuela s-a retras din pactul andin, din care mai fac parte Ecuador şi Bolivia. Chavez critică cererile UE către CAN de a da prioritate companiilor internaţionale când fac achiziţii guvernamentale. Schimburile dintre UE şi CAN au fost anul trecut de 12 miliarde de euro. Negocierile trec dincolo de comerţ, spre social şi tehnologic. Dacă columbianul de dreapta Alvaro Uribe pledează pentru un climat favorabil investitorilor, ecuadorianul de stânga Rafael Correa denunţă "trista noapte neoliberală".