Arhivele lagărelor de concentrare, transferate în Statele Unite şi Israel

Noi mărturii ale crimelor naziste vor ieşi la iveală în urma cercetării documentelor Milioane de copii electronice ale unor documente referitoare la crimele naziste şi Holocaust au fost

Noi mărturii ale crimelor naziste vor ieşi la iveală în urma cercetării documentelor

Milioane de copii electronice ale unor documente referitoare la crimele naziste şi Holocaust au fost transferate, marţi, de către Reto Meister, directorul arhivei din staţiunea germană Bad Arolsen, la Muzeul Memorial al Holocaustului din Washington şi la Muzelui Holocaustului Yad Vashem din Ierusalim.

Cele 47 de milioane de file aflate în arhiva din Bad Arolsen au fost recuperate din peste 50 de lagăre de concentrare şi închisori, imediat după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Cercetătorii care au reuşit să studieze până acum doar o mică parte din arhivă spun că documentele cuprind date şi detalii despre victimele din lagărele de concentrare, prizonierii politici şi persoanele condamnate la muncă forţată. Istoricii apreciază că parcurgerea lor completă va scoate la iveală noi dovezi ale crimelor naziste şi exploatării brutale a milioane de evrei, ţigani şi alţi "non-arieni".

Meticulozitatea cu care au fost elaborate rapoartele merge până la cele mai mărunte detalii: de la numărul de păduchi din capul fiecărui prizonier până la notarea cu exactitate a datei execuţiilor şi metoda folosită. Nu au fost lăsate deoparte nici numele colaboratorilor din rândul prizonierilor, cel al prostituatelor, precum şi orientarea sexuală a fiecărui deţinut. Arhiva mai cuprinde rapoarte medicale şi liste cu trenurile morţii.

Trei ţări întârzie procesul de predare

Iniţiativa de deschidere a arhivei a fost lansată de evreii care au dorit să afle ce s-a întâmplat cu rudele lor. Ei au fost sprijiniţi în demersul lor de Comitetul Internaţional al Crucii Roşii. Pe de altă parte, mulţi s-au opus, aducând ca argument protejarea memoriei victimelor naziste.

După luni de dispute în jurul acestui subiect, anul trecut, la Luxemburg, o comisie internaţională formată din 11 ţări a decis elaborarea unui protocol. Acesta stabilea condiţiile în care vor fi predate documentele de la Bad Arolsen muzeelor din SUA şi Israel. Transferarea primelor file a fost întârziată până acum, deoarece protocolul trebuia semnat de toate cele 11 ţări.

Întreaga arhivă va fi disponibilă abia după ce ultimele trei state care fac parte din comisie, Italia, Franţa şi Grecia, vor ratifica protocolul. Se speră că acest lucru se va întâmpla până la sfârşitul anului curent. Pentru început, au fost înregistrate pe suport digital doar 12 milioane de documente.