Arheologia, noua armă politică a Israelului

Atât Israelul, cât şi Palestina încearcă să-şi susţină dreptul de a locui pe disputatul teritoriu din Orientul Mijlociu. Pentru a se impune, cele două tabere se folosesc de urmele materiale ale istoriei. În Israel, misterioasa organizaţie „Elad“ controlează săpăturile din Ierusalim, în vreme ce palestinienii aruncă dovezi arheologice importante.

Arheologii din Ţara Sfântă glumesc de multe ori că profesiunea lor suferă de „sindromul Ierusalimului" (o tulburare psihică al cărei efect este că unii vizitatori ai oraşului au fantezii religioase obsesive).

Este foarte greu să rămâi un om de ştiinţă obiectiv când cercetezi locurile care au generat Vechiul şi Noul Testament şi unde un schelet, un os sau o fărâmă de lemn ar putea fi considerate dovezi ale povestirilor biblice, scrie revista Time.

Misterioasa „Elad"

La ora actuală, un caz extrem de amestec al credinţei cu ştiinţa ameninţă echilibrul spiritual precar al Ierusalimului, în condiţiile în care negocierile de pace din Orientul Mijlociu stagnează şi orice şoc provocat echilibrului religios ar putea crea un val de tulburări.

Şi un astfel de instrument acţionează, în pofida protestelor comunităţii ştiinţifice din Israel, ale palestinienilor şi ale unor oameni de ştiinţă din Occident. Este vorba de „Elad", o organizaţie a coloniştilor evrei de dreapta, care de patru ani controlează majoritatea săpăturilor arheologice din oraş.

Monede şi fragmente de lut descoperite în Ierusalimul de est

Condus de David Beeri, un fost membru al unui comandou israelian, „Elad" se bucură de sprijinul administraţiei Primului Ministru, al municipalităţii şi al Autorităţii Israeliene pentru Antichităţi (la rândul său parţial finanţată de această organizaţie). Fondurile „Elad" provin de la donatori care nu sunt numiţi oficial. Însă, potrivit presei israeliene, printre aceştia se găsesc câţiva oligarhi ruşi, ca de pildă Roman Abramovici, proprietarul clubului de fotbal Chelsea.

Criticii „Elad" susţin că scopul urmărit de aceasta este de a transfera activitatea arheologică din Ierusalim coloniştilor extremişti evrei care, folosindu-se de ea, să-şi extindă aşezările în Ierusalimul de est, locuit de arabi.

„Oraşul lui David"

Nucleul conflictului este Siluan, un sat arab din apropiere de Ierusalimul de est, trecut în ghidurile israeliene ca „oraşul lui David". Legenda şi descoperirile unui arheolog britanic din secolul al XIX-lea au lăsat să se presupună că aici ar fi fost construit Ierusalimul regelui David. Coloniştii evrei au reuşit, cu sprijinul autorităţilor statului, să se aşeze în Siluan şi „Elad" a cumpărat, prin intermediari, case ale arabilor.

A fost de-acum creat aşa-zisul „oraş al lui David", o combinaţie între un şantier arheologic şi un parc cu tematică evreiască. În acest loc, turiştii sunt duşi mai întâi la săpături, apoi în nişte caverne şi în final într-un canal subteran care ajunge la rezervorul Siloam, unde se spune că Iisus ar fi vindecat un orb.

Mulţi experţi consideră însă dubioase dovezile arheologice scoase de „Elad". Câţiva arheologi israelieni au arătat că nu există nicio dovadă că acolo ar fi fost ridicat palatul regelui David, fapt recunoscut, indirect, şi de specialiştii de la Autoritatea Israeliană pentru Antichităţi.

Dar „sindromul Ierusalimului" nu se limitează la o singură religie. Mulţi oameni de ştiinţă musulmani refuză să creadă că sub Muntele Templului ar fi fost construit vreodată Templul de la Ierusalim. În 1999, Autoritatea islamică a construit o moschee subpământeană în zona Muntelui Templului şi a aruncat sute de camioane de ruine găsite în urma săpăturilor, distrugând o parte din dovezile materiale legate de existenţa Templului.

Arheologi israelieni au încercat să recupereze ruinele şi să salveze ce s-a putut salva.În perioada ocupaţiei iordaniene a Ierusalimului (1948-1967), a fost deteriorat şi Mormântul lui Iosif, aflat la Nablus (oraşul biblic Şehem), de militanţi arabi radicali care considerau că distrugând urmele arheologice vor eradica prezenţa în această zonă a vechilor locuitori evrei.