Anul turistului chinez în Europa

Casa în care s-a născut Karl Marx, salcia de la King’s College din Cambridge și sediile instituţiilor europene sunt câteva dintre destinaţiile favorite. Prin periplurile europene, chinezii preferă să se cazeze la hoteluri ieftine şi să mănânce tăiţeii aduşi de acasă pentru a-şi cheltui banii pe produse de lux.

Turiştii care ajung la Londra nu se gândesc să meargă 45 de minute cu trenul pentru a ajunge la Cambridge. Pentru chinezi însă, o vizită la King's College este un „must". Localnicii îi privesc cu uimire pe chinezii care se îmbulzesc să se fotografieze în faţa unei banale sălcii din curtea colegiului.

Explicaţia constă în faptul că Xu Zhimo, un scriitor chinez de la începutul secolului trecut, a imortalizat salcia într-unul dintre poemele sale. În rest, chinezii nu prea dau buzna în Marea Britanie, din cauza formalităţilor prea complicate, dat fiind că insula nu face parte din zona Schengen. Nici Elveţia nu s-a aflat pe traseul turiştilor chinezi decât din 2008, când Ţara Cantoanelor a aderat la Schengen.

Destinaţia europeană favorită este Franţa, care pentru chinezi reprezintă chintesenţa valorilor Vechiului Continent: istorie, romantism, lux şi calitate. Şi aici însă punctele de interes sunt altele faţă de restul vizitatorilor. Bineînţeles că pe listă sunt şi Turnul Eiffel sau Muzeul Luvru, dar interesul turiştilor chinezi se îndreaptă spre magazinele unde se comercializează produsele Louis Vuitton şi alte mărci de lux.

Şi sudul Franţei este o destinaţie populară, datorită volumului „A Year in Provence" al lui Peter Mayle, care s-a bucurat de o mare răspândire în China, precum şi a serialului TV filmat în această regiune, „Dreams Link", şi difuzat de televiziunea de stat de la Beijing.

Cei cu dare de mână dau o fugă şi la podgoriile Château Lafite Rothschild, de unde pleacă cu sticle de vin de Bordeaux, pornind de la 600 de euro bucata. Nici cazinourile de la Nisa şi Monaco nu sunt ocolite. În China, jocurile de noroc nu sunt văzute cu ochi buni de către autorităţi, cu toate acestea sunt foarte populare printre cetăţeni.

Obiectivul Hugo Boss

Nici pe celălalt mal al Rinului, chinezii nu se înghesuie în marile oraşe ce atrag milioane de turişti, precum Berlin, Hamburg sau München, ci se duc la Bonn şi la Trier. La Bonn sunt atraşi de faptul că aici s-a născut Beethoven, iar chinezii educaţi sunt mai amatori de muzică clasică. La Trier, puţini ajung la impresionantele ruine romane păstrate în oraş, în schimb vizitează casa în care s-a născut Karl Marx.

Potrivit „Economist", circa 13.000 de chinezi vin anual la muzeul Karl Marx, cartea de oaspeţi fiind plină de impresii în dialectul mandarin. Metzingen, pe care nici prea mulţi nemţi nu ştiu să‑l localizeze pe hartă, este un alt punct de atracţie pentru chinezi. Aici se află sediul Hugo Boss, plus numeroase centre de tip outlet unde mărcile de prestigiu pot fi cumpărate la preţuri mult mai mici - până la 40% - decât în China.

În Italia, după vizitele obligatorii la Veneţia şi Roma, chinezii se duc glonţ la Verona. „Romeo şi Julieta" a fost una dintre primele piese ale lui Shakespeare traduse în mandarină, iar subiectul seamănă foarte mult cu o legendă populară chineză.

Instituţiile europene, obiectiv turistic

Oprire obligatorie: Geneva, lângă lacul Leman  Foto: Epa

Astfel că niciun turist din China nu ratează o fotografie în faţa balconului despre care se spune că ar fi fost al Julietei şi o alta alături de statuia din bronz a tragicei eroine.

Dacă Franţa înseamnă vinuri excelente şi genţi scumpe, Belgia e ţara ciocolatei. Majoritatea chinezilor nu se dau în vânt după ciocolata belgiană, pe care o consideră prea dulce, dar asta nu-i împiedică să cumpere cantităţi mari de dulciuri pentru rude şi pentru colegi. Atracţia principală la Bruxelles o reprezintă instituţiile europene, în faţa cărora se fac fotografiile de rigoare.

Nici sediul NATO nu este ocolit, chiar dacă aici accesul vizitatorilor nu este permis. Dornici însă să plece cu o amintire, chinezii fotografiază sediul Alianţei de pe cealaltă parte a străzii. Chiar dacă în Luxemburg nu se opresc decât pentru a face o poză în faţa palatului, micuţul ducat îi atrage pe chinezi deoarece are - potrivit unor estimări - cel mai mare PIB pe cap de locuitor din lume.

În Elveţia, principala atracţie este muntele Titlis. Dar nu pentru că este accesibil şi spectaculos, ci pentru că un fost gimnast chinez Li Donghua susţine că pe acest munte i s-a arătat Buddha.

Pachet de acasă

Pentru a avea suficienţi bani pentru shopping, turiştii chinezi preferă să se cazeze în hoteluri foarte ieftine, adesea în afara marilor oraşe, şi să mănânce supa de tăiţei adusă de acasă.

Nelipsite din călătoriile prin Europa sunt şi termosurile, pe care chinezii le umplu la fiecare oprire cu apă fierbinte pentru a-şi face ceai. Adus de acasă, bineînţeles. 

La New York şi în Hawaii

Anul acesta, de Crăciun, New York-ul şi Hawaii s-au numărat printre destinaţiile favorite ale chinezilor. În 2010, peste un million de chinezi au vizitat SUA, număr mai mare decât în 2009 ca urmare a deprecierii dolarului şi a creşterii veniturilor personale.

Cum îi văd chinezii pe europeni

Europenii li se par chinezilor „civilizaţi, dar reci". După ce au dat cu ochii de gunoaiele din Roma şi de mizeria de pe canalele veneţiene, i-au caracterizat pe italieni ca fiind „leneşi", notează „Der Spiegel".

Verdele elveţian le-a plăcut la nebunie, dar locuitorii li s-au părut „apatici". Cam aceeaşi impresie le-au lăsat-o nemţii şi austriecii, chiar dacă au admirat la ei preocuparea pentru mediul înconjurător. Nici Amsterdamul nu le-a plăcut prea mult, considerându-l „haotic". 

Mărcile de lux, scoase din criză de chinezi

La Cannes, pe covorul roșu 

În pofida crizei, 2010 a fost un an bun pentru mărcile de lux din Europa. Anul trecut, chinezii au cheltuit aproape 18 miliarde de euro pe produse scumpe: genţi, parfumuri, pantofi, ceasuri sau bijuterii, dintre care peste jumătate au fost cumpărate în timpul excursiilor în Europa.
Anul acesta, suma va fi mai mare, mai ales după ce vor fi înregistrate şi cheltuielile de Crăciun.

Francesco Trapani, directorul executiv al Bulgari SpA, a declarat că turiştii chinezi au reprezentat „un factor esenţial" în creşterea vânzărilor cu 11% în 2010, faţă de 2009. Aceeaşi situaţie este la Louis Vuitton, unde vânzările au crescut cu 24% în al treilea trimestru.

Ahtiaţi după ceasuri elveţiene

Şi vânzările britanicilor de la Burberry PLC au crescut cu 12%, iar 30% din produsele vândute în Londra au fost către chinezi, notează „Wall Street Journal". Fabricanţii elveţieni de ceasuri îşi freacă şi ei mâinile de bucurie.

Apetitul crescut pentru ceasuri de lux al asiaticilor, şi al chinezilor în special, a adus un profit de 12,4 miliarde de euro la exporturi, foarte aproape de cifra-record din 2008 - 13 miliarde de euro.

„Chinezii sunt clienţii noştri cei mai importanţi. Cumpără în China, a patra piaţă mondială pentru ceasurile elveţiene, cumpără în Hong Kong, prima piaţă, dar achiziţionează şi în timpul călătoriilor în Europa", spune Jean-Daniel Pasche, preşedintele Federaţiei producătorilor de ceasuri din Elveţia.

Chinezii au achiziţionat în 2010 cel puţin un sfert din produsele de lux din Europa, estimează Luca Solca, analist Sanford C. Bernstein, citat de „Business Week".