VIDEO America îşi prelungeşte boala

Republicanii şi-au impus condiţiile: nu vor exista majorări de taxe şi impozite. Înţelegerea a liniştit pieţele şi a dus ieri la scăderi ale yenului, francului elveţian şi aurului, după creşteri semnificative în ultimele luni.

După ce au ţinut mai multe luni o lume întreagă cu sufletul la gură, preşedintele Barack Obama şi liderii Congresului au reuşit să ajungă duminică seara la un acord privind creşterea plafonului de îndatorare - de 14,3 trilioane de dolari în prezent. Dacă acordul este votat în cele două camere, limita de îndatorare va creşte imediat cu 400 de miliarde de dolari.

A doua tranşă de 500 de miliarde de dolari ar urma să fie operată în toamnă. Marea victorie a republicanilor constă în faptul că planul nu include şi creşteri de taxe şi impozite, aşa cum ar fi dorit liderul de la Casa Albă. Reducerile bugetare se vor ridica la aproape un trilion de dolari pe 10 ani. Înţelegerea nu prevede de unde vor fi făcute tăierile, dar analiştii apreciază că cele mai afectate vor fi sănătatea şi asistenţa socială, precum şi apărarea în condiţiile în care bugetele pentru trupele din Irak şi Afganistan vor fi reduse oricum odată cu retragerea graduală din aceste ţări.

Comitet bipartizan

Un comitet format din şase congresmeni democraţi şi şase republicani va prezenta Legislativului, până la 23 noiembrie, recomandări referitoare la noi reduceri bugetare, între 1,2 şi 1,5 trilioane de dolari tot pe 10 ani. Înţelegerea privind plafonul datoriei este valabilă până în 2013. O a treia ridicare a limitei maxime a datoriei publice - echivalentă cu suma reducerilor propuse de comitet - va fi făcută abia după ce Congresul aprobă recomandările comitetului bipartizan sau votează un buget echilibrat.

Experţii se aşteaptă ca negocierile dintre cei 12 membri ai comitetului - care vor fi stabiliţi în curând - să fie furtunoase. Dacă nu vor ajunge la un acord sau dacă Legislativul nu va aproba recomandările lor, Casa Albă va trece la reduceri bugetare în toate sectoarele, mai puţin pensiile veteranilor, Medicaid (asistenţă medicală pentru persoanele şi familiile cu venituri reduse) şi programele de asistenţă socială. 

Dezamăgire generală

Conform declaraţiilor ambelor părţi, înţelegerea s-a făcut cu glonţul la tâmplă. Nici democraţii, nici republicanii nu sunt mulţumiţi de termeni. Cu toate acestea, şi unii şi alţii îşi arogă victoria. Preşedintele Obama a precizat că SUA va avea cel mai redus nivel al cheltuielilor de la Dwight Eisenhower încoace, dar acest lucru nu va afecta investiţiile în crearea de noi locuri de muncă. „Aceste reduceri nu vor fi făcute brusc astfel încât să nu fie o frână pentru o economie fragilă", a declarat Obama, care a subliniat că nu renunţă la ideea sa de a pune capăt scutirilor de taxe de care beneficiază persoanele cu venituri mari.

Preşedintele a recunoscut că nu acesta este „deal-ul" dorit şi că ar fi preferat să se ajungă acum la un acord privind reforma sistemului de impozitare şi a finanţării programelor din sănătate şi nu prin crearea unui comitet. Înţelegerea era însă necesară „pentru a nu ne mai confrunta cu o astfel de criză peste şase, opt sau 12 luni. Şi pentru a ridica presiunea datoriei şi incertitudinea care atârnau asupra economiei noastre", a mai spus Obama.

Liderul Camerei Reprezentanţilor, John Boehner, a precizat că nu „este cel mai bun acord", dar cel puţin respectă principiile republicanilor privind taxele şi cheltuielile. În opinia sa, înţelegerea arată cât de mult a schimbat opoziţia dezbaterile politice de la Washington. Nancy Pelosi, lidera minorităţii din Camera Reprezentanţilor, a declarat că democraţii vor să studieze cu atenţie acordul şi şi-a exprimat pesimismul faţă de o susţinere totală a înţelegerii.

Cine câştigă

Preşedintele Obama poate puncta în urma acestui acord în vederea alegerilor de anul viitor. Chiar dacă democraţii nu au privit cu ochi buni neincluderea creşterii taxelor în actuala înţelegere, votanţii independenţi adoră astfel de compromisuri. Iar ei sunt cei care au înclinat balanţa atât la prezidenţialele din 2008, cât şi la alegerile parţiale de anul trecut pentru Congres. Liderul minorităţii republicane din Senat, Mitch McConnell, are meritul de a-i fi convins pe colegii de partid că o intrare în incapacitate de plată (default) ar fi avut efecte politice negative chiar asupra republicanilor. Tea Party şi-a arătat încă o dată muşchii în propriul partid, când a respins planul pus pe hârtie chiar de Boehner. 

Cine pierde

Congresul a pierdut foarte mult în aceste luni de negocieri intense. Americanii nu au apreciat deloc intransigenţa şi demonstraţiile de forţă ale congresmenilor din ambele tabere, notează „The Washington Post". „Banda celor 6" nu a reuşit să-şi impună propunerile şi a fost eclipsată tot timpul de liderii celor două camere. Asta spre deosebire de alte grupuri bipartizane din istoria SUA care au pus pe masă înţelegeri viabile. 

Agenţiile de rating încă se gândesc

Moody's şi Standard&Poor's au anunţat duminică seara că nu vor face comentarii imediate, cel mai probabil în aşteptarea trecerii ultimului hop: votul din Senat şi din Camera Reprezentanţilor. Cu câteva zile în urmă însă, principalele agenţii de rating au precizat că un acord nu înseamnă automat că SUA îşi vor menţine calificativul cel mai mare. „Compromisul nu este suficient pentru a compensa pagubele economice considerabile ­care ­s-au produs deja în timpul disputelor privind plafonul", este de părere Mohamed El-Erian, de la Pacific Management Investment. După ce a revizuit perpectiva ratingului SUA la negativ, S&P se află acum „sub o presiune enormă" să nu retrogradeze SUA, crede El-Erian. Anthnoy Valeri, de la LPL Financial, crede că riscul unei retrogradări va mai plana până la sfârşitul anului.

„Iresponsabilă şi imorală"

Investitorii şi politicienii din întreaga lume au răsuflat uşuraţi la aflarea veştii. Chinezii - cei mai mari creditori externi ai SUA - nu au comentat, dar un ziar oficial a calificat atitudinea politicienilor de la Washigton drept „iresponsabilă şi imorală". Pieţele, în special cele din Asia, au reacţionat pozitiv şi au închis pe creştere. Aurul, francul elveţian şi yenul au înregistrat o uşoară scădere. În ultimile luni, dolarul a scăzut la minime istorice în raport cu principalele valute, printre care şi yenul. Acest lucru i-a afectat pe exportatorii japonezi, un yen mai puternic însemnând o scumpire a exporturilor. 

2,4 trilioane de dolari (2.400 de miliarde de dolari) este suma cu care ar urma să crească datoria SUA.


Tea Party, mai tare decât Casa Albă

Creşterea plafonului datoriei federale, în alţi ani o manevră de rutină, a devenit acum dependentă de cerinţele mişcării ultraconservatoare Tea Party privind tăierea datoriei publice. Încă de acum câteva luni, preşedintele Obama a fost forţat să accepte tăierea deficitului ca o condiţie pentru creşterea plafonului datoriei publice. Iniţial, el ceruse un vot necondiţionat, pentru creşterea datoriei, aşa cum au făcut şi au obţinut predecesorii săi. 

Liderul majorităţii republicane din Camera Reprezentanţilor, John Boehner  Foto: AFP

Pentru Tea Party, care a devenit din outsider politic, jucător central, după ce a câştigat, anul trecut multe locuri pe listele republicanilor, acesta poate fi un moment de glorie, consideră mulţi analişti politici. Aleşi pe baza promisiunii că vor tăia cheltuielile şi că nu vor mări impozitele, noii congresmani ai Tea Party din Camera Reprezentanţilor au respins, în iulie, acordul liderului republican al Camerei, John Boehner, cu preşedintele Obama, care prevedea o tăiere mai mare a deficitului decât actualul acord (4 trilioane - 4.000 de miliarde de dolari), dar şi creşterea veniturilor cu 800 miliarde de dolari.

Existau indicii ieri că acordul are suficient sprijin din partea democraţilor din Senat, care formează majoritatea în camera superioară a Congresului. Dar nu pare a avea susţinere suficientă printre democraţii de orientare liberală şi printre republicanii conservatori, sprijiniţi de Tea Party, din Camera Reprezentanţilor. Tea Party se opune de fapt oricărei creşteri a plafonului datoriei, indiferent de circumstanţe. „Fără cheltuieli suplimentare, fără creşteri de datorii, fără scuze", arată un banner pe website-ul naţional al mişcării. „Tea Party a avut un rol decisiv în definirea termenilor dezbaterii. Dar tenacitatea lor s-ar putea întoarce împotriva lor, dacă acordul nu va trece de Congres", a declarat Bob Grafstein, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Georgia.

Situaţie nesigură în Camera Reprezentanţilor

Liderul minorităţii democrate din Camera Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, a declarat că nu sprijină măsura şi nu a promis voturi ale democraţilor, care urmau a avea ieri o întâlnire cu uşile închise. Unii republicani şi-au exprimat şi ei dezamăgirea privind acordul. Senatorul Ron Johnson (Wisconsin) a declarat că este „foarte îngrijorat" privind mărimea reducerii deficitului, spunând că e prea mică. ­"Mi-e teamă că nu va rezolva problema", a spus el. Johnson se află la primul mandat în Congres şi a fost ales cu sprijinul Tea Party.

Click pe infografie pentru a mări