Ambasadorul Israelului, E.S. David Oren:„Pe trei dintre nave nu existau ajutoare umanitare“

Raidul efectuat de armata israeliană asupra „Flotilei Libertăţii“, în care nouă cetăţeni turci au fost ucişi pe 31 mai, este departe de a fi încetat să-şi producă efectele. Relaţiile dintre Turcia şi Israel continuă să se deterioreze.

Israel nu-şi va cere scuze pentru atacul împotriva "Flotilei Libertăţii"

Ankara este gata să îngheţe relaţiile cu Israelul şi să nu-şi mai retrimită ambasadorul în Israel şi chiar să impună vize israelienilor, aşa cum ameninţau, ieri, oficiali turci, până când această ţară nu se va supune justiţiei internaţionale, nu îşi va prezenta oficial scuze şi nu va despăgubi familiile victimelor.

Turcia este nemulţumită şi de faptul că Israelul refuză să accepte o comisie de anchetă internaţională a ONU, preferând să îşi stabilească propria comisie.

UE a anunţat între timp că este de acord cu planul Israelului, de relaxare a blocadei, şi că este gata să trimită o misiune care să verifice conţinutul transporturilor umanitare către Fâşia Gaza. Ziarul „Adevărul“ a obţinut, în exclusivitate, interviuri cu reprezentanţii ambelor state la Bucureşti.

Israelul ar fi de acord cu monitorizarea propusă de Uniunea Europeană pentru ajutoarele trimise populaţiei din Fâşia Gaza

„Adevărul": De ce nu acceptă Israelul comisia independentă propusă de ONU?

David Oren: Israelul a înfiinţat o Comisie Publică Specială, sub conducerea unui fost judecător de la Curtea Supremă de Justiţie, care include doi specialişti israelieni în Drept Internaţional şi doi observatori internaţionali - unul din Irlanda de Nord - căştigător al Premiului Nobel - şi al doilea din Canada. SUA, state din Europa şi reprezentatul Cvartetului, domnul Tony Blair au salutat înfiinţarea acestei Comisii.

Cum catalogaţi faptul că Turcia şi-a instituit propria comisie de investigare a incidentului?

Nu ne priveste.

Sunteţi de acord cu propunerea UE, ca europenii să verifice la punctele israeliene ajutoarele pentru Gaza?

În trecut, au mai existat monitorizări europene, inclusiv observatori din România, la punctul de trecere Rafah, care au fost expulzaţi de către Hamas. 

Ce înseamnă „liberalizarea politicii faţă de Gaza", cum anunţa Jerusalem Post?

În afară de alimente şi de medicamente, noi vom permite şi introducerea de materiale de construcţie pentru proiecte civile sub control internaţional şi asta în ciuda unui anumit pericol ca organizaţiile teroriste să exploateze această posibilitate de a folosi materialele pentru a fabrica arme. Înaltul reprezentant pentru politică externă al Uniunii Europene, doamna  Catherine Ashton, a salutat decizia guvernului israelian de a facilita intrarea acestor materiale în Gaza.

Cum cataloghează Israelul ONG-ul turcesc care a trimis flotila?

E vorba de o organizaţie teroristă, cu legături cu Al-Qaida şi Jihadul Internaţional.  Este vorba de musulmani radicali, apropiaţi Mişcării Fraţilor Musulmani. Conform unui fost judecător francez pe probleme de terorism, organizaţia a fost implicată în tentativa de atac a organizaţiei Al-Qaida, pe aeroportul din Los Angeles, în anul 1999. O parte din membrii IHH, care au făcut parte din flotila Gaza, sunt cunoscuţi ca având legături cu organizaţii teroriste. Obiectivul acestora a fost provocarea Israelului şi nu a fost vorba de o acţiune umanitară (n.r. a flotilei „Free Gaza")

Existau arme pe navă? Ce fel de arme? Le-a confiscat Israelul?

Pe navă s-au aflat arme albe precum: topoare, ţevi de metal, cuţite şi bolovani. E important de subliniat ca pe nava „Mavi Marmara" , dar şi pe altele două din cele şase câte erau în total nu exista nicio încărcătură cu ajutoare umanitare. Iar vaporul pe care se aflau cei mai mulţi radicali era „Mavi Marmara" şi ei sunt cei care au iniţiat violenţele. Şi precizez că tot ce au primit cei din Hamas până acum (n.r. arme), au primit pe mare.

Armata israeliană a confiscat fotografiile şi înregistrările făcute de jurnaliştii aflaţi la bordul navei, aşa cum susţine Turcia?

Nu am cunoştinţă despre acest subiect, dar va pot spune ca ziarul turc Hurriyet a publicat fotografii care prezintă soldaţii noştri răniţi şi înconjuraţi de persoanele aflate la bord, pe nava „Mavi Marmara".

Ce s-a întâmplat după aceea cu ajutoarele de pe flotilă?

Israelul, după raid, a dorit să transfere bunurile umanitare de pe flotila „Free Gaza"  în Gaza, dar Hamas a refuzat să vină să le ia, ştiind că sunt doar ajutoare umanitare. De ce nu a mai vrut Hamas ajutoarele? Nu mai erau preţioase sau deveniseră neinteresante pentru că nu mai erau arme? Toată povestea cu trimiterea de nave care să spargă blocada este o provocare a Turciei şi Iranului. A fost o provocare atâta timp cât noi am anunţat că există o blocadă navală. Israelul nu permite navelor să se apropie de Gaza neautorizate. Transferul de bunuri umanitare se face prin punctele de control israeliene (Rafah, Erez, Nahal Oz, Kerem Shalom), deci doar prin canalele existente.

Ce se va întâmpla dacă premierul turc, Recep Tayyp Erdogan decide să se îmbarce pe o navă cu destinaţia Gaza? Israelul va intercepta şi această navă?

Libertatea de mişcare este foarte importantă pentru noi, e binevenit oricine. Dar orice navă va mai veni, îi vom oferi paşnic să vină în portul israelian sau în Egipt pentru verificare. Orice navă trebuie să permită verificarea conţinutului şi una pe care ar fi premierul Erdogan nu face excepţie. Apoi, vom duce ajutoarele în Gaza.

Are legătură raidul cu problemele interne ce există atât în interiorul Israelului, cât şi în ceea ce priveşte Turcia (n.r. tensiuni între administraţie şi armată)?

Incidentul nu a avut nicio legătură cu guvernul isralian. Despre cel turc, nu ştiu.

"ONG-ul turcesc este o organizaţie teroristă, cu legături cu Al-Qaida şi Jihadul Internaţional."
ES David Oren
ambasadorul israelului

E.S. David Oren

David Oren şi-a început mandatul ca ambasador al Israelului în România în 2007. A studiat relaţiile intenaţionale şi ştiinţele politice şi are un masterat în studii europene la Universitatea ebraică din Ierusalim.

David Oren a lucrat în Ministerul israelian de Externe  în cadrul Departamentului pentru America de Nord şi a condus Departamentul economic. A lucrat pe probleme de afaceri politice la misiunea israeliană din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a fost consul la Toronto.

E.S. Ayşe Sinirlioglu  Ambasadoarea Turciei

Ambasadoarea Turciei la Bucureşti vorbeşte despre cum vede acest stat rezolvarea conflictului.

„Adevărul": A fost implicat guvernul Turciei în trimiterea flotilei?

Ayşe Sinirlioglu: Flotila nu a fost o iniţiativă a guvernului turc. A fost un convoi umanitar internaţional la care au participat cetăţeni din 34 de ţări, ce au încercat să ducă mâncare, jucării şi echipament medical oamenilor din Gaza. Printre cei 600 de activişti de pe navă se afla laureatul premiului Nobel Mairead Corrigan-Maguire, avocaţi europeni, jurnalişti, oameni de afaceri, un preot, un rabin, un supravieţuitor al Holocaustului.

Organizaţia care a organizat transportul este înconjurată de controverse. Ce fel de ONG este de fapt?

Organizaţia turcească Fundaţia pentru Drepturile Omului, Libertăţi şi Ajutor Umanitar este un ONG întregistrat la Naţiunile Unite, ceea ce înseamnă din start că respectă anumite criterii.

Cum priviţi incidentul care a avut loc?

Incidentul extrem de grav ce a avut loc în ape internaţionale este o încălcare flagrantă a legii maritime internaţionale şi a libertăţii de navigaţie în apele internaţionale. O navă străină poate fi interceptată doar dacă este angajată în acţiuni de piraterie, trafic de sclavi sau emisie radio neautorizată sau dacă navighează fără naţionalitate. Or, flotila „Free Gaza" nu a fost în niciuna din aceste situaţii. Mai mult, legea internaţională prevede ca nici măcar pe timp de război civilii să nu fie atacaţi ori răniţi.

Cum ar trebui să procedeze comunitatea internaţională?

Reacţia la acţiunile ilegale ale Israelului este un test de credibilitate a comunităţii internaţionale. Niciun stat nu este deasupra legii. Este o alegere între legal şi ilegal. Sigur că este dureros şi pentru Turcia, având în vedere relaţia sa îndelungată de prietenie cu Israelul. Să ne amintim doar că atunci când Hitler i-a expulzat pe cei 200 de profesori din universităţile germane, în 1933 şi când nicio altă ţară nu voia să-i primească, Turcia le-a oferit refugiu.  Însă această relaţie nu ne va împiedica să ne exprimăm mânia atunci când este comisă o nedreptate, chiar şi de către un prieten. Nu putem să ne prefacem că nu vedem, atunci când cetăţenii noştri îşi pierd viaţa într-un atac ilegal comis pentru a apăra o blocadă nedreaptă şi inumană.

Ce soluţie vede Turcia?

Turcia solicită o anchetă internaţională promptă, independentă, imparţială, credibilă şi transparentă. Comisia creată de Israel, formată din cetăţeni israelieni şi doi observatori străini, nu satisface cererea Turciei. Comisia - aşa cum a propus secretariatul general ONU şi cum Turcia a fost de acord - trebuie să fie formată dintr-un turc, un israelian şi trei experţi internaţionali. Condamnăm dispreţul Israelului faţă de această propunere. Mai mult, Israelul va trebui să îşi ceară scuze şi să compenseze familiile celor care au fost ucişi şi răniţi. În ceea ce priveşte agresiunea Israelului, care a încălcat şi drepturile suverane ale Turciei (orice infracţiune comisă în ape internaţionale se consideră o infracţiune în statul de origine sub al cărui pavilion navighează un vas), ţara mea va folosi toate mijloacele pe care le are la îndemână în context internaţional pentru a-şi apăra drepturile.

Ce se va întâmpla dacă premierul Recep Tayyp Erdogan va lua parte la o operaţiune similară?

A fost o fabricaţie a presei, nu este adevărat, premierul nu a spus asta.

Erau arme pe vas?

Nu, nici vorbă. Sunt convinsă că toate bunurile au fost inspectate. Israelienii, din câte ştiu eu, nu am spus că au găsit armament. Dacă au spus asta, de ce au confiscat toate pozele şi filmările făcute de jurnaliştii de la bord, fără a le da publicului? Bineînţeles că erau cuţite la bord, doar erau 600 de oameni acolo, exista şi bucătărie. Şi apoi, cum te aştepţi ca oamenii ăştia să te primească cu flori atunci când năvăleşti în forţă peste ei?

Mulţi au criticat Turcia pentru că s-ar fi apropiat prea mult de Iran şi Hamas. Recent, liderul Hamas Khaled Mashaal a fost primit de Erdogan. Credeţi că a influenţat asta decizia Israelului?

Turcia nu sprijină nici Hamas, nici Iranul. Incidentul nu ţine de oricum de politica Turciei, presa israeliană încearcă să abată atenţia doar. Iar Khaled Mashaal a venit în Turcia într-o vizită neoficială, nu la invitaţia guvernului. În ceea ce priveşte Iranul, Turcia a reuşit să obţină un acord concret. Dar nu a spus că prin asta a fost rezolvată total problema nucleară iraniană, ci doar că e un punct de plecare.

"Niciun stat nu este deasupra legii. Nu este o alegere între Turcia şi Israel. Este o alegere între legal şi ilegal"
ES Ayşe Sinirlioglu
ambasadoarea Turciei

E.S. Ayşe Sinirlioglu

Ambasadoarea Turciei în România, Ayşe Sinirlioglu, a fost acreditată la Bucureşti în aprilie 2008. Este absolventă a Academiei de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii „Marmara" din Istanbul şi are un master în Ştiinţe Politice la Universitatea Bogazici din Istanbul. 

Ayşe Sinirlioglu a mai fost viceconsul la Consulatul Turciei din Rotterdam şi consul general la New York, Geneva si Amman.