Relaţiile dintre Moscova şi cancelariile occidentale sunt din ce în ce mai tensionate. În Osetia de Sud, militarii ruşi continuă epurarea etnică, după cum relatează observatorii străini
Relaţiile dintre Moscova şi cancelariile occidentale sunt din ce în ce mai tensionate. În Osetia de Sud, militarii ruşi continuă epurarea etnică, după cum relatează observatorii străini
Copleşiţi de bogăţia din petrol şi îmbătaţi de victoria militară asupra micuţei Georgii, liderii ruşi au trecut la contraatac, în timp ce Vestul este în căutarea unui răspuns adecvat.
Suntem aproape de un al doilea război rece sau de un al treilea război mondial? În timp ce preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a dat asigurări că trupele sale urmează să se retragă, pare că revenirea în ţară a soldaţilor trenează şi că ruşii profită de acest lucru pentru a pune în practică epurarea etnică în Osetia de Sud.
Preşedintele rus a acordat un interviu în exclusivitate postului TF1-LCI. El a afirmat în mod clar că, dacă europenii "vor o degradare a lucrurilor, o vor avea". Răspunsul occidentalilor nu s-a lăsat aşteptat. George W. Bush şi NATO au cerut Moscovei să îşi reconsidere "decizia iresponsabilă de recunoaştere a independenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud.
Sfaturile Poloniei
Ministrul de Externe polonez, Radoslaw Sikorski, susţine că Rusia va pierde dacă va căuta din nou confruntarea cu Occidentul. "Aş prefera ca Moscova să coopereze şi să se integreze în Occident, dar ea caută confruntarea, va pierde din nou", a spus el. "Europa este de zece ori mai bogată decât Rusia şi, împreună cu Statele Unite, Occidentul este de 20 de ori mai bogat", a precizat ministrul.
El s-a declarat încrezător că UE, care va avea luni un summit extraordinar pe această temă, "va găsi mijloace pentru exprimarea nemulţumirii şi instrumente pentru cooperarea cu Rusia pe baze mai realiste".
Recunoaşterea de către Rusia a regiunilor georgiene separatiste Abhazia şi Osetia de Sud presupune numeroase pericole pentru Rusia, avertizează presa rusă.
Izolare periculoasă
"Moscova riscă să revină într-o poziţie de izolare foarte periculoasă, dacă niciun alt stat nu susţine independenţa Abhaziei şi a Osetiei de Sud", potrivit cotidianului oficial "Rossiïskaïa Gazeta". Mai rău, "numeroase regiuni ale Rusiei dispun acum de un nou argument în favoarea independenţei lor.
Postura Moscovei riscă să-i afecteze şi economia, pentru că ea înseamnă "obligaţia de a susţine financiar aceste republici, mai ales dacă nimeni altcineva nu le recunoaşte", afirmă analistul Aleksei Arbatov în cotidianul "Vedomosti". El se teme că "alegerea strategiei de confruntare cu lumea exterioară ar putea duce la oprirea tuturor reformelor din interiorul ţării".
Alexandr Ciurlin critică presa română
Ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Alexandr Ciurlin (foto), a anunţat într-o scrisoare remisă Mediafax că presa română nu a înţeles cine poartă răspunderea crizei din Caucaz şi aminteşte că în Georgia a fost găsit armament rusesc.
"Georgia era alimentată cu un flux continuu de arme moderne, inclusiv tancuri, avioane, rachete. În Rusia, pe bună dreptate s-a format opinia că o asemenea stimulare a militarizării celor de la Tbilisi făcea parte dintr-un plan mai vast, în care Georgiei i se încredinţase rolul de cap de pod militar al NATO", susţine Alexandr Ciurlin.
Preşedintele Dmitri Medvedev caută aliaţi în Estul euroasiatic
Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, s-a deplasat ieri la Duşanbe, capitala Tadjikistanului, sperând să obţină o susţinere fermă din partea aliaţilor săi estici, în condiţiile în care politica sa faţă de Georgia este condamnată de Occident, comentează Reuters.
Summitul Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai va avea loc astăzi, într-o atmosferă tensionată din cauza intervenţiei ruse în Georgia şi a recunoaşterii de către Moscova a Abhaziei şi Osetiei de Sud.
Occidentul a condamnat categoric această decizie, ceea ce a intensificat tensiunile până la un nivel comparabil cu cele din Războiul Rece. Georgia nu este inclusă în agenda oficială a summitului, la care participă şi Kazahstan, Kîrgîzstan, Tadjikistan şi Uzbekistan. Analiştii spun însă că agenda va trece pe planul doi, din cauza necesităţii dezbaterii noilor realităţi politice.
Fostele state sovietice tac
Însă aliaţii Moscovei din fosta URSS, Asia şi alte zone s-au remarcat prin tăcere. Toate state foste sovietice, au motive să adopte o poziţie, "să aşteptăm şi să vedem".
Cei patru şi-au construit strategiile de politică externă pe încercarea de păstrare a unui echilibru între loialitatea faţă de Moscova şi legăturile cu Occidentul. Pentru Kîrgîzstan este şi mai dificil, având în vedere că găzduieşte atât baze militare ruse, cât şi americane.
Analiştii spun că Medvedev nu poate obţine mai mult decât o declaraţie că ţările din organizaţie înţeleg motivele Rusiei. "Nimeni nu va recunoaşte Osetia de Sud şi Abhazia", a subliniat Boris Makarenko, şeful adjunct al Centrului pentru Tehnologii Politice din Moscova.
Rusia îşi pune speranţa în China
Cel mai mare premiu pentru Rusia ar fi susţinerea Chinei, care s-ar putea obţine când Medvedev se va întâlni cu Hu Jintao la summit, dar analiştii spun că Moscova nu va primi o susţinere decisivă din partea Beijingului.
"China, care are separatiştii ei, va avea cea mai mare problemă. Recunoaşterea Abhaziei şi Osetiei de Sud este inacceptabilă pentru Beijing", a explicat analistul Aleksei Muhin.
Iranul, curtat de Moscova
La summit se vor analiza procedurile pentru aducerea de noi membri, ceea ce i-ar putea permite Iranului, care a fost observator la reuniunea precedentă, să aibă un rol mai important. Un astfel de lucru ar ajuta Kremlinul să-şi îndeplinească ambiţia de a transforma această organizaţie într-o contrapondere la Occident.
Cine i-ar putea susţine pe ruşi
După ce Rusia a recunoscut, marţi, oficial independenţa celor două teritorii separatiste, a cerut şi altor state să îi urmeze exemplul, astfel ca această decizie să aibă mai multă legitimitate şi să îşi amplifice efectele. Experţii internaţionali sunt de părere că state din fostul spaţiu sovietic şi "duşmanii" declaraţi ai SUA vor fi cei care vor da curs îndemnului Rusiei. "Cu siguranţă, Belarus şi Kazahstan, din sfera de influenţă a Rusiei, dar şi alte ţări <
"Atacul asupra Georgiei este mai periculos decât invadarea Afganistanului de trupele sovietice"
Expertul american Ariel Cohen explică pentru "Adevărul" mizele războiului din Caucaz şi cum poate fi contracarat "neo-imperialismului rusesc".
Adevărul: Ce ar trebui să facă SUA după ce Moscova a decis să recunoască independenţa provinciilor separatiste Osetia de Sud şi Abhazia?
Ariel Cohen: Nici Statele Unite şi nici aliaţii săi nu ar trebui să recunoască independenţa provinciilor separatiste ilegale. Revizuirea graniţelor fostei Uniuni Sovietice este un joc periculos, la fel ca şi apărarea co-etnicităţii şi a populaţiei care vorbeşte aceeaşi limbă. Să nu uităm că exact aceste lucruri au dus la cel de-al Doilea Război Mondial.
Osetia de Sud şi Abhazia probabil că nu vor primi totuşi recunoaşterea internaţională, aşa cum se întâmplă şi cu Republica Turcă a Ciprului de Nord. Dar, sprijinul de care s-a bucurat invazia rusească din Georgia din partea unor state ca Venezuela, Cuba, Libia şi Siria indică faptul că acest atac este mai periculos chiar şi decât invazia Uniunii Sovietice din Afganistan.
Ce a urmărit exact invazia rusească din Georgia?
Primul scop a fost împingerea armatei georgiene din Osetia de Sud şi din Abhazia. Astfel, se punea capăt încă odată de facto suveranităţii Georgiei asupra acestor provincii. De altfel, relaţiile Rusiei cu Georgia au fost cele mai proaste din spaţiul postsovietic.
Pe lângă faptul că Rusia a susţinut încă din 1990 separatismul Osetiei de Sud, Kremlinul a acordat chiar şi ajutor militar Abhaziei - o altă provincie ce face parte tot din teritoriul Georgiei - în 1992-1993.
Moscova urmăreşte schimbarea regimului
S-a vehiculat ideea că Rusia ar fi intenţionat să-l înlăture de la putere pe Mihail Saakaşvili şi să afecteze şansele Georgiei de integrare în NATO.
Kremlinul doreşte în mod evident înlăturarea lui Saakaşvili şi instalarea unui preşedinte prorus la Tbilisi. Rusia oricum a avut o relaţie arţăgoasă cu fostul preşedinte Eduard Şevardnadze, ce a îndeplinit chiar funcţia de ministru de Externe al URSS.
"Durii" de la Moscova l-au acuzat pe acesta de retragerea trupelor ruse din estul Europei. În anii '90 au avut loc două încercări de asasinare a lui Şevardnadze, iar elemente ale statului rusesc, aşa cum sunt serviciile secrete sau agenţii ale Armatei, au fost principalii suspecţi de fiecare dată.
Totuşi, în ciuda pretinselor minorităţi oprimate, liderii din Osetia de Sud sunt majoritatea etnici ruşi, iar mulţi dintre ei au servit în KGB, în armata rusă sau în Partidul Comunist din URSS. Folosirea cetăţeniei ruse pentru crearea unei populaţii ce are nevoie să fie protejată în statele vecine, pentru a le afecta suveranitatea este însă un teren alunecos care acum duce la redesenarea fostelor graniţe sovietice.
Moscova a pregătit de multă vreme această agresiune împotriva preşedintelui prooccidental Mihail Saakaşvili, iar unul dintre scopuri a fost, evident, să-i afecteze nu doar influenţa internă, dar şi şansele de integrare în Alianţa Nord-Atlantică.
Pe de altă parte, Moscova transmite un mesaj puternic Ucrainei, a cărei insistenţă de a se integra în NATO ar putea duce la un război sau chiar la noi dezmembrări teritoriale.
Rusia joacă un joc de şah în care încearcă să îşi intimideze adversarul. Fostul preşedinte şi actualul premier a vorbit direct despre posibilitatea destrămării Ucrainei. Cu sprijinul Moscovei, populaţia rusofonă ar putea fi influenţată să urmeze calea Osetiei de Sud şi a Abhaziei către "Mama Rusie".
Kievul vrea monopolul rutelor energetice
Cât de mult a fost afectată securitatea energetică europeană de acest război?
Rusia demonstrează în primul rând că poate sabota proiectele americane şi europene de integrare în NATO sau în UE a unor state din CSI. Însă, prin încercarea de a schimba regimul în Georgia, Moscova încearcă totodată să câştige controlul asupra coridorului energetic de transport ce leagă Asia centrală şi Azerbaidjanul de Marea Neagră.
Un regim prorus în Georgia ar aduce totodată coridorul petrolier Baku - Tbilisi - Ceyhan şi reţeaua de transport de gaze Baku - Erzurum sub controlul Moscovei. O astfel de variantă ar distruge orice opţiune prooccidentală în state ca Azerbaidjan sau ca Armenia şi orice şansă de rezolvare a conflictelor lor bazate pe diplomaţie şi pe cooperarea regională după modelul occidental.
Rusia a anunţat că nu este foarte afectată de sancţiuni...
În primul rând, SUA şi aliaţii săi europeni trebuie să folosească toate măsurile diplomatice pentru a pune capăt agresiunii ruse. SUA şi Europa trebuie să conducă restul lumii şi să ceară Rusiei să-şi retragă trupele din toate regiunile georgiene şi să recunoască integritatea teritorială a ţării.
Rusia trebuie să înţeleagă că ar putea spune adio nu doar G8, dar chiar şi organizării Olimpiadei de la Soci, din 2014. Consiliul de Securitate al ONU, dar şi Adunarea Generală trebuie să sporească presiunile pentru adoptarea unei rezoluţii care să susţină fară echivoc integritatea teritorială a Georgiei, inclusiv Abhazia şi Osetia de Sud. ONU, OSCE şi UE trebuie să trimită observatori în Georgia. Totodată, NATO trebuie să acorde Ucrainei, în decembrie, Planul de Acţiune pentru Aderare.
Cine este Ariel Cohen
Expert în Rusia, spaţiul postsovietic, Asia centrală şi Caucaz, Centrul şi estul Europei, în problema securităţii energetice.
Doctor în Relaţii Internaţionale la Fletcher School of Law and Diplomacy.
Senior Research Fellow la Fundaţia Heritage.
Consultant al Forumului Economic Mondial.
Expert în Congresul SUA.
Fost membru al Directoratului Asociaţiei de Comerţ California - Rusia.
Membru al Consiliului pentru Relaţii Externe.
Membru al Institutului pentru Studii Strategice de la Londra.
Membru al Asociaţiei pentru Studierea Naţionalităţilor .
A devenit celebru odată cu publicarea lucrării "Imperialismul Rusesc: Dezvoltarea şi Criza", publicată în 1996.
Insistenţa Ucrainei de a se integra în NATO ar putea duce la un război sau chiar la noi dezmembrări teritoriale.
Ariel Cohen,
expert în relaţii internaţionale
Rusia trebuie să înţeleagă că ar putea spune adio nu doar G8, dar chiar şi organizării Olimpiadei de la Soci, din 2014
Ariel Cohen,
expert în relaţii internaţionale
* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.
Trimite Anuleaza