Ambasadorul francez, Henri Paul: Ministrul de Interne francez e obligat prin lege să spună “român” şi nu “rrom”

Românii se simt vexaţi când sunt asimilaţi cu rromi care comit infracţiuni. Însă în Franţa, menţionarea etniei este interzisă prin lege. Există doar naţionalităţi şi nu minorităţi.

"Adevărul":  Sunteţi ambasador în România de peste patru ani. Există aspecte de care sunteţi nemulţumit în relaţia dintre România şi Franţa?

Henri Paul: Nu pot vorbi de nemulţumiri. Am unele frustrări uneori, în sensul că mi-aş dori să facem mai mult, în special în domeniul economic. Unde, e drept, am întâmpinat mari  constrângeri.

"Adevărul": Care au fost acestea?

H.P.: De pildă, regret că Gaz de France nu mai este implicată în proiectul construirii reactoarelor de la Cernavodă. Îmi pare rău şi că marile companii franceze din domeniul construcţiei de infrastructură rutieră nu mai sunt prezente în România.

"Adevărul": Şi de ce credeţi că s-a întâmplat asta?

H.P.: Dintr-o multitudine de motive, de fiecare dată altul în funcţie de subiect. Proiectul de la Cernavodă nu mai are finanţare. Trebuie luată de la zero, revăzută formula proiectului şi repornit de pe baze noi. Exista şi ideea, mai demult, când preşedintele Băsescu a venit în vizită la Paris, de a construi chiar o nouă centrală nucleară. Franţa ar fi putut veni cu tehnologie. Astăzi e un proiect care mai are nevoie de gândire şi este probabil amânat, de partea română inclusiv. Deci aş spune că, în domeniul contractelor, există multă decepţie. Multe pieţe, din multe sectoare, au fost abandonate. Chiar şi în domeniul parteneriatului strategic.

"Adevărul": Nu a fost respectat?

H.P.: Nu e vorba că nu a fost respectat. Aşteptam mai multe fructe, mai multe rezultate concrete, nu e o chestiune de respect.

"Adevărul": Aţi vorbit despre asta cu autorităţile române?

H.P.: Am vorbit cu domnul Baconschi şi m-a asigurat de intenţia domniei sale de a lucra pe acest parteneriat strategic. Am speranţă pentru viitor, aştept ca intenţiile să se materializeze. Dar în prezent ştiu şi eu care e situaţia economică a României, deci să avem răbdare.

Franţa aşteaptă răspuns de la autorităţile române pe mai multe proiecte

"Adevărul": Ar putea Franţa să ajute România să construiască infrastructură şi să obţină, dar şi să utilizeze în acelaşi timp fonduri europene?

H.P. Este cert că e nevoie acum în România - şi o recunoaşte toată lumea, a spus-o şi comisarul Hahn când a venit aici - ca fondurile structurale să fie utilizate mai repede. Constat totuşi că situaţia s-a ameliorat. Nu în toate domeniile. Noi, şi în planul cooperării, şi în cel al companiilor franceze, suntem gata să răspundem cererii. De altfel, i-am scris domnului Orban (n.r. Leonard Orban, ministrul Fondurilor europene) şi i-am oferit ajutorul nostru. Aşa că aşteptăm răspunsul.

"Adevărul": Dar nu credeţi că Franţa va avea aceleaşi probleme din cauza birocraţiei?

H.P. Franţa are mai multă experienţă ca România în utilizarea fondurilor structurale. Astăzi, în Franţa, nu mai există regiuni care să beneficieze de fonduri structurale. Pentru că obţinerea fondurilor structurale depinde de PIB-ul pe cap de locuitor al respectivei ţări. Franţa a avut cândva aceste fonduri, acum nu le mai are.

"Adevărul": Mă refeream la faptul că România a adăugat şi mai multă birocraţie la un proces şi aşa complicat.

H.P: Asta e clar. E o maladie larg răspândită, iar în România nu afectează doar fondurile structurale. Ştiţi, în Singapore e nevoie de o singură după-amiază pentru a crea o firmă. Nu ştiu cât durează în România, dar cu siguranţă mai mult de o după-amiază. Deci, da, e nevoie să mai decongestionaţi birocraţia. Asta nu înseamnă însă eliminarea controalelor.

"Adevărul": Vorbeaţi recent de climatul investiţional din România şi spuneaţi că Franţa este unul dintre marii investitori din România. Cu toate acestea, valoarea totală a investiţiilor nu se reflectă în datele băncii naţionale, deoarece companiile franceze sunt nevoite să se înregistreze în Olanda.

H.P.: E un pic anecdotic, dacă vreţi. Unele dintre companiile franceze, din raţiuni fiscale, îşi au sediul în Olanda. Pentru a plăti mai puţine impozite. Dar e vorba totuşi de companii care sunt proprietate a acţionarilor. Dar ştiţi, într-o lume complet internaţionalizată a companiilor ca cea de azi, nu mai vorbim de companii franceze, olandeze etc, vorbim de multinaţionale. Când spunem totuşi companie franceză, ne referim la cea care e controlată, majoritar, de acţionari francezi.

"Adevărul": Deci nu sunt nevoite să facă asta din cauza mediului investiţional din România?

H.P. : Nu, nici vorbă.

"Adevărul": Dar acest mediu afectează în vreun fel companiile franceze?

H.P.:  Companiile franceze tocmai au sărbătorit 15 ani de existenţă a Camerei de comerţ româno-franceze. Companiile franceze au multă încredere şi, cu câteva excepţii, nu se poate spune că s-au retras din România. Ba chiar au decis să vină. De pildă, compania Axa (n.r. - cea mai mare companie de asigurări) are un plan de afaceri care e în creştere. Carrefour a anunţat şi ea un plan de investitaţii. Tocmai s-a deschis un magazin Le Roi Merlin, de bricolaj, care depinde de acelaşi grup ca Auchan şi mi se spune că este cel mai mare din Europa. Deci, chiar şi în 2011, când criza s-a instalat pe deplin, există încă firme care vin şi care continuă să se intereseze, de pildă, de următorul salon de tehnologie de la Romexpo. Vor fi 30 de companii franceze prezente acolo. Cred că există o mare cerere, iar companiile franceze sunt prezente aici în toate sectoarele pentru că există o capacitate de primire în România. În special muncitorii români au o reputaţie bună. Cred că există încă un apetit, chiar dacă suntem într-o situaţie de criză care complică puţin lucrurile.

"Adevărul": Puteţi spune acelaşi lucru şi despre Renault? Administraţia franceză vorbea la un moment dat de relocarea fabricilor Renault.

H.P. Pentru Renault, lucrurile merg foarte bine, nici nu reuşesc să onoreze (să furnizeze) toate comenzile, toate automobilele cerute.

"Adevărul": Dar vor crea mai multe locuri de muncă pentru români?

H.P. Au un proiect de dezvoltare. Au aici toată linia de creaţie a automobilului, inclusiv cea de testare. Nu ştiu dacă vor investi la un moment dat în altă parte, dar acum merge foarte bine. În ansamblu merge bine, ceea ce nu înseamnă că nu putem face mai mult, în special în domeniul infrastructurii. Putem face mai mult şi în ceea ce priveşte reabilitarea centralelor termice, avem proiecte. Şi ştiţi că am făcut - Camera de comerţ româno-franceză şi consilierii francezi de comerţ exterior - un proiect privind energia. Avem zece propuneri pentru energia din România pe care le-am făcut guvernului român şi aşteptăm şi aici un răspuns.

"Adevărul": Când aţi făcut propunerea?

H.P. Din păcate, în urmă cu ceva timp. (Râde) Mi s-a spus că trebuie examinate, dar asta în urmă cu un anumit timp.

"Adevărul": Guvernul francez şi-a prezentat bugetul. Şi este extrem de important, în contextul european şi în contextul actualei crize economice. În acelaşi timp, controlul Senatului francez a fost obţinut, pentru prima dată, de stânga. Credeţi că întreg acest context că ar putea afecta în vreun Europa şi prin urmare şi România?

H.P. Faptul că Senatul şi-a schimbat majoritatea nu va influenţa Europa.

"Adevărul": Dar dacă ar respinge...?

H.P. Senatul nu poate respinge bugetul, pentru că ultimul cuvânt aparţine Adunării Naţionale (n.r. Camera inferioară a Parlamentului francez).

"Adevărul": Nu bugetul, dar poate bloca adoptarea aşa-numitei "reguli de aur", înscrierea nivelului de deficit în Constituţie.

H.P. Cu siguranţă va renunţa la modificarea Constituţiei. Dacă va schimba asta mare lucru în Europa? Probabil că nu. Dar oricum e păcat că nu va trece modificarea aceasta. Partidul Socialist a spus deja că nu doreşte această reformă. Şi având majoritatea în Senat, o pot bloca. Dar ştiţi, când vine vorba de un vot, nu putem şti niciodată, nu ştim încă sigur că nu va trece.

"Adevărul": Poate îşi vor da seama că e mai înţelept, de vreme ce există o criză.

H.P. Da, exact.

"Adevărul": Noul Senat ar putea bloca şi alte legi importante, de pildă noi legi privind imigraţia, de pildă?

H.P. Nu, pentru că Adunarea are ultimul cuvânt. Senatul poate întârzia, poate bloca în anumite cazuri, poate veni cu amendamente, dar în orice caz Adunarea decide în cazul legilor importante.

"Adevărul": Este în plan vreo schimbare a legii privind imigraţia?

H.P. Există o serie de reforme, dar nu există o modificare majoră.

Nicio şansă ca restricţia pentru români să fie ridicată

"Adevărul": În 2014 trebuie să se încheie perioada tranzitorie (de restricţie pe piaţa muncii în anumite state europene) care i-a fost impusă României şi pe piaţa franceză a muncii. În 2014, ea ar trebui ridicată.

H.P. Da, e adevărat, dar asta nu s-ar face printr-o lege, în orice caz.

"Adevărul": Da, e adevărat, e în Tratat.

H.P. Ce vreau să spun e că în acest caz deciziile Franţei nu sunt decizii legislative, ci reglementare. E dificil să prevedem ce se va întâmpla în 2014. Dar nu vom schimba nimic în sistemul actual (n.r. privind imigraţia).

"Adevărul": Deci nu ştiţi dacă în 2014 românii vor avea acces nerestricţionat la muncă în Franţa.

H.P. Nu, e imposibil să putem spune azi ce se va întâmpla atunci. Problema imigraţiei este una foarte politică, bineînţeles, şi avem alegeri generale anul viitor, aşa că nu ştiu ce va decide următorul guvern pe această temă. Mai ales că trebuie ţinut cont şi de situaţia din Europa.

"Adevărul": Dar Franţa a semnat Tratatul de aderare a României...

H.P. Da, dar nu pot comenta ce se va întâmpla anul viitor.

"Adevărul": Şi apropo de imigraţie, cum apreciaţi ce a spus ministrul francez de Interne, Claude Guéant, despre delincvenţa românească în creştere?

H.P. A spus adevărul. Cifrele arată că actele de delincvenţă comise de români au crescut, în special în regiunea pariziană. Am cifrele.

"Adevărul": Dar nu credeţi că se face totuşi o confuzie? Că românii sunt asimilaţi actelor comise de ţigani?

H.P. Ba da, dar trebuie să înţelegem că în Franţa există o lege care interzice discriminarea etnică. Deci nu poţi spune că cineva este dintr-o anumită etnie, aşa cum se poate spune aici, în România. Ministrul de Interne este obligat de lege să vorbească doar de naţionalitate. Iar naţionalitatea o ştim. Există un paşaport şi o carte de identitate. Nu poate spune altceva decât naţionalitatea. Deci când ministrul vorbeşte de delincvenţă românească, este aplicarea strictă a legii franceze. Şi asta nu prea se înţelege în România. Pentru că în România, există dreptul de a vorbi de rromi, ei fac parte dintr-o minoritate recunoscută. În Franţa, legea nu recunoaşte minorităţi, deci nu putem vorbi de rromi, aşa cum nu putem vorbi de evrei, de musulmani etc. De asta românii se simt vexaţi când se vorbeşte de delincvenţă românească şi îşi spun "nu e vorba de noi".

Evităm discriminarea, cădem în prejudecată?

"Adevărul": Există această confuzie şi în mintea francezilor, pentru că şi presa franceză vorbeşte tot de români.

H.P. Da, este şi ea obligată de lege, nu are dreptul. Dacă nu, vor exista ONG-uri care vor sesiza Înalta autoritate de luptă contra discriminării, care îi va aduce în faţa tribunalului şi va obţine o condamnare penală.

"Adevărul": Dar în acest fel, este evitată discriminarea şi se cade într-o prejudecată, nu?

H.P. O prejudecată înseamnă ceva fals. Dar această creştere a delincvenţei româneşti este reală. Cifrele sunt foarte importante. Şi nu îmi plac deloc. Numărul de acte de delincvenţă la Paris comise de cetăţeni români a crescut de trei ori între 2008 şi 2010. Şi pentru cele şapte luni de la începutul lui 2011, a existat de asemenea o creştere cu 92%. Deci aproape cu 100% pe primele şapte luni din 2011. Asta înseamnă că 1 din 10 delincvenţi deferiţi justiţiei din Paris este român. Şi e penibil. Pentru toată lumea.

"Adevărul": Este vorba mai ales de infractori minori?

H.P. Asta e caracteristica, 48% dintre românii aduşi la tribunalul din Paris au sub 18 ani. Deci, un delincvent din 10 e român şi aproape jumătate din aceştia sunt minori. Şi aici e dificil de rezolvat problema, pentru că în Franţa există o asociaţie de protecţie a minorilor foarte puternică. Şi aşa se face că, în multe dintre cazuri, sunt repuşi în libertate. Chiar şi atunci când sunt trimişi într-un cămin - pentru că judecătorul poate decide să îi trimită într-un cămin - ei fug. Deci este un tip de delincvenţă care pune multe probleme, e greu de eliminat. De aceea, ministrul de Interne francez a luat legătura cu cel român şi ministrul francez al Justiţiei cu omologul român, pentru a întări cooperarea în acest domeniu. Ceea ce urmează să se întâmple. Miniştrii au propus să trimită un asistent social român pe lângă Înaltul Tribunal din Paris pentru a discuta cu aceşti minori şi pentru a vedea unde e bine să fie instalaţi. Va fi trimis şi un magistrat român de legătură la Paris şi unul francez la Bucureşti. Vom creşte şi numărul poliţiştilor români de la Paris de la 2 la 15. Cooperarea aceasta înseamnă că şi partea franceză, şi cea română, s-au aplecat asupra problemei. Lucrăm împreună. Şi vom avea rezultate. Delincvenţa creşte, dar creşte şi cooperarea şi trebuie să aşteptăm ca această cooperare să îşi producă fructele pentru ca delincvenţa să scadă.

"Adevărul": Există un cadru legal în ceea ce priveşte minorii? Citeam, zilele trecute, într-un mare cotidian francez, că nu există un cadru legal în ceea ce priveşte repatrierea delincvenţilor minori. Că a existat un acord în 2002, dar că acum nu mai există.

H.P.: Există un cadru legal, bineînţeles. Şi în realitate, azi nu mai avem nevoie de tratate pentru repatrierea minorilor, era nevoie de ele când România nu făcea parte din Uniunea Europeană. Dar acum ne referim la cooperarea între două state europene. De asta avem un grup de lucru pentru repatrierea minorilor, pentru a remedia problema. În România, există structurile de integrare a minorilor, la fel cum există în Franţa. E vorba pur şi simplu de cum se face legătura între justiţia română şi cea franceză.

"Adevărul": Ce e de făcut, în afară de această cooperare, pentru a reduce delincvenţa românilor?

H.P. Această cooperare înseamnă deja foarte mult, suntem pe calea cea bună şi trebuie să aşteptăm pur şi simplu rezultatele. Şi nu vreau să critic România. România a acceptat mijloacele de cooperare şi le pune în aplicare. Suntem foarte mulţumiţi de poliţiştii români din Franţa, de pildă. Vom fi şi de magistraţi, care trebuie trimişi până la sfârşitul anului.

"Adevărul": Credeţi că, pe termen lung, asta îi va împiedica să revină în Franţa?

H.P. Da, când vor fi dezmembrate reţelele. Pentru că aceşti hoţi şi cerşetori fac parte din nişte reţele. Nu au parte de banii pe care îi cerşesc sau îi fură. Prin această cooperare, atacăm şi reţelele. Este vorba de trafic de persoane. Aşteptăm acţiuni în profunzime, pentru a distruge bazele infracţionalităţii. Suntem pe cale să găsim şefii reţelelor şi să îi trimitem după gratii, e un efort pe termen lung şi va produce rezultate pe termen lung.

Există şi rromi care nu au mâncat porcii cumpăraţi pe bani francezi. Există şi poveşti de succes

"Adevărul": Dar nu credeţi că familiile de rromi vor putea veni şi pe cont propriu?

H.P. Fac diferenţa între hoţi şi cerşetori. Dar ştiţi bine că există multe reţele de traficanţi care exploatează această populaţie şi ele trebuie eliminate. Şi există un ajutor financiar pentru familiile care doresc să revină în România. Există un ajutor umanitar şi chiar unul de reinserţie economică. Ei bine, 80% din aceste proiecte de reinserţie economică au avut succes. Deci există oameni care doresc să revină şi sunt reinseraţi. Dar există şi traficanţi.

"Adevărul": Chiar există aceste succese?

H.P. Da, dar nu se vorbeşte despre ele. Vorbim doar de eşecuri, nu şi de succese. Eu unul, am vizitat aceşti oameni care s-au întors şi au fost reinseraţi. Pot să vă arăt şi fotografii cu familii care şi-au deschis o mică afacere, un mic comerţ. Oameni care au fost în Franţa şi s-au întors. Există succese. Şi apoi, e mult mai uşor să reinserezi aceste familii în România decât în Franţa. Pentru că de multe ori e vorba de oameni care nu vorbesc franceza, care nu înţeleg societatea franceză, care e puţin mai complexă decât cea românească. E mult mai uşor să se reintegreze la Timişioara, la Alba, aici, în România, decât în Franţa.

"Adevărul": Lumea îşi aminteşte încă de acel episod tragi-comic când aţi fost în vizită la românii care primiseră acel ajutor financiar de reintegrare economică şi când aţi constatat că mâncaseră vitele şi porcii cumpărate din acei bani.

H.P. Da, şi acum există unii care mănâncă acei porci. Dar sunt alţii care au cai şi ăştia sunt mai greu de mâncat. Iar tractoarele sunt şi mai greu de digerat. Avem proiecte în acest caz, vă spun de cazul unui român de etnie rromă care a revenit în România şi l-am ajutat să cumpere un tractor cu ajutorul căruia face lucrări agricole în zona în care locuieşte. Iată, un mic proiect economic. Deci nu este adevărat că nu putem reintegra rromii în România. Pur şi simplu nu e adevărat. Dovada este că, dintr-un milion şi jumătate de rromi români, sunt mulţi care muncesc. Nu mi-e ruşine să vă spun, există mulţi rromi integraţi în viaţa economică de aici.

"Adevărul": Ce credeţi când auziţi ce se petrece la adresa rromilor în Ungaria, Slovacia şi, mai nou, în Bulgaria? Nu credeţi că România este mai blândă la adresa lor?

H.P. Ba da, absolut. Dar de ce? Pentru că în Bulgaria, rromii sunt închişi în ghetouri. Ceea ce nu se întâmplă în România.

"Adevărul": Nici măcar la Baia Mare?

H.P. Nu, nici la Baia Mare. Am fost acolo şi nu e un ghetou, e un zid. Urmăresc îndeaproape lucrurile astea. Nu are aceeaşi natură ca un ghetou. În Ungaria şi în Slovacia există ghetouri, viaţa pentru rromi este mult mai dură decât în România. De aceea vă spun că în România pot fi integraţi. Evident, înainte de orice, nu trebuie să construiţi ghetouri, pentru că asta îi izolează, dar trebuie şi ajutaţi. Şi noi, francezii, îi ajutăm. Ştiţi că până la sfârşitul anului, un asistent social va fi plătit să vină în România, să colaboreze cu secretarul de stat Mocanu pentru a crea special proiecte destinate rromilor. Vor fi proiecte făcute şi cu finanţare europeană, împreună cu colectivităţile locale franceze. Spunem tot timpul "Francezii sunt rasişti". Şi nu e adevărat. Asociaţia marilor oraşe din Franţa, care e foarte conştientă de ceea ce se petrece, a creat un grup de lucru care reuneşte toţi primarii marilor oraşe care au probleme cu r....

"Adevărul": Cu rromii...

H.P. Cu românii...(Râde). Să le spunem resortisanţi. Le-am scris acestor primari şi sunt toţi foarte interesaţi să ajute la crearea unor proiecte, să colaboreze cu oraşe din România şi să le ajute să facă proiecte pentru rromi. Nu e bine aşa? Primăria din Strasbourg, Lyon, Nantes - sunt oraşe mari care au experienţă şi pot ajuta la reintegrarea rromilor. E şi ăsta un proiect cu bătaie lungă, dar care va aduce roade. Vedeţi deci că lucrăm pe două planuri - pe de o parte, reprimarea, pentru că e nevoie de asta, ne-am săturat ca ziarele franceze să tot bată pasul pe asta şi pe de cealaltă parte reintegrarea. Asta e politica franceză şi este validată de ministerul de Interne, care are în sarcină ambele aspecte.

"Adevărul": Există şi primari francezi care voiau să îi integreze pe rromii români în Franţa.

H.P. Da, şi chiar fac asta. Primarul din Bordeaux de pildă. Este de altfel obligatoriu. Pentru că în Franţa nu poţi refuza să primeşti o persoană care se află pe teritoriul tău de a avea acces la sistemul social, decât dacă este lipsit de mijloace legale pentru a subzista.

"Adevărul": Ce i-aţi sfătui pe românii care vor să vină să munceacă legal în Franţa?

H.P.: Eu nu sunt aici ca să îi sfătuiesc să vină în Franţa. Iar România are suficient de muncă să le dea. În Franţa, şomajul a crescut, criza s-a agravat, deci nu e uşor nici pentru francezi să îşi găsească o slujbă. Pentru români, este încă şi mai complicat. Deci nu cred că i-aş sfătui să vină să îşi caute de muncă, decât dacă au o meserie de care e nevoie pe piaţa franceză. Şi perspectivele de creştere economică a Franţei pentru anul viitor sunt de 1-2%, deci mai mici decât ale României, care a previzionat 3%. Nu ştiu, nu sunt şef de companie, dar nu ştiu dacă i-aş sfătui să vină. În actualul context economic, există ţări din Vest ai căror cetăţeni au reluat ei înşişi procesul de imigraţie. Irlanda, spre exemplu. Se petrece acolo un al doilea val al imigraţiei după ce se opriseră. I-aş sfătui însă pe români să se gândească bine înainte de a veni să caute de muncă în Franţa, să vorbească bine franceza, să cunoască bine sistemul social al Franţei. Ştiţi că Franţa este oricum cea de-a treia destinaţie favorită a studenţilor români. Avem mulţi cercetători, medici, ingineri români. Deci mai degrabă şi-ar căuta de muncă în aceste profesii decât în altele, unde oricum există o rată mare a şomajului.

Schengen: "Nu aşa poţi rezista presiunilor de la frontiere"

"Adevărul": Inevitabil, ajungem şi la Schengen. Este mort spaţiul Schengen?

H.P. Nu. Există un tratat care a fost semnat de toată lumea şi am tot spus-o: România va intra în Schengen. Nu s-a înţeles foarte bine poziţia Franţei pe acest subiect. Franţa a spus, de la bun început, că România va intra în Schengen când va fi pregătită. Nicio îndoială, nu avem nicio problemă cu asta. Am spus de asemenea şi "atenţie la Bulgaria". Pentru că soarta celor două ţări e legată când vine vorba de Schengen. Asta nu a fost remarcat aici, în România, întotdeauna.

"Adevărul": Nu credeţi că România este pregătită?

H.P. Am spus-o: România nu e pregătită. Ni s-a reproşat că am spus-o, dar aveam dreptate să spunem asta. Şi am făcut bine că am tras un semnal de alarmă foarte timpuriu. Mai ales că alte ţări au fost mult mai dure decât noi în ceea ce priveşte analiza pregătirii instituţiilor româneşti. De aceea am şi propus o soluţie de compromis: aderarea în etape. În două etape pentru ca România să poată dovedi că este pregătită. Să lase între cele două etape timp pentru aclimatizare. Această ipoteză care ar fi prins bine României după părerea mea, nu a fost acceptată nici de olandezi, nici de finlandezi. E regretabil, dar am încredere în preşedinţia poloneză pentru a continua munca.

"Adevărul": "A demonstra că este pregătită". Asta ar include şi rapoartele pe Justiţie?

H.P. Noi, spre deosebire de olandezi, nu am condiţionat niciodată aderarea României de un raport mai mult sau mai puţin bun pe Justiţie. Noi am privit textele într-o manieră pragmatică. Am evaluat starea în care se află poliţia de frontieră. Franţa, ca ţară Schengen, se gândeşte că fronteriele externe ale UE trebuie să fie sigure. De asta am propus consolidarea Schengen, de asta am propus instituirea măsurilor de urgenţă atunci când există o problemă la frontiere şi de asta am şi spus că România şi Bulgaria nu sunt pregătite. Pentru că, pentru a rezista presiunilor care pot exista la frontierele externe ale UE, trebuie să fii foarte puternic. Italia e de pilă o ţară care are mai multe mijloace, care este mai structurată ca România. Deci nu e vorba numai de corupţie. Trebuie să fii puternic şi nu este deocamdată cazul României. Există o criză, salariile poliţiştilor au fost micşorate, a fost micşorat numărul poliţiştilor. Şi există un plan privind reducerea numărului de vameşi. Nu aşa poţi rezista presiunilor de la frontiere. Cu soguranţă, în moment în care România va intra în Schengen, va exista o presiune fiarte mare asupra frontierelor.

"Adevărul": De unde ar veni aceste presiuni?

H.P. Vor veni dinspre Marea Neagră, dinspre Serbia, Ucraina, Republica Moldova. Deci România trebuie să fie conştientă de asta şi cred că România a înţeles. De aceea lucrăm împreună. Vom avea şi noi aici de pildă poliţiţşti francezi din cadrul Frontex care vor lucra cu serviciile române. Nu cred că e nevoie să ne grăbim. De atlfel, simplul fapt că sunt în interiorul Schengen nu schimbă nimic pentru români.

"Adevărul": Poate doar în ceea ce priveşte imaginea.

H.P. Da, imaginea nu este bună, aici sunt de acord. Cred că trebuie lucrat pe imagine. Sunt foarte nemulţumit eu însumi că imaginea României în Franţa e proastă. Nu e bine nici pentru Franţa, nici pentru România.

"Adevărul": Ce ar putea face Franţa în ceea ce priveşte următorii paşi concreţi ai României pentru aderarea la Schengen? Pe plan politic?

H.P. Am fost primii care au propus acea soluţie de compromis împreună cu germanii. Suntem perfect de acord cu germanii. Am colaborat foarte bine şi cu preşedinţia poloneză şi vom continua să lucrăm pe marginea acestei ipoteze. Într-o bună zi, va funcţiona.

"Adevărul": Să convingem Olanda şi Finlanda?

H.P. Da, dar trebuie ca şi România să îşi rezolve problemele. Nu putem aştepta chiar totul de la francezi şi germani. De pildă, e adevărat că au fost arestaţi mai mulţi poliţişti de frontieră în aprilie şi mai. Ei trebuie judecaţi. Trebuie ca România să ne ajute să o ajutăm.

Frontierele Schengen ale Franţei din DOM-TOM

"Adevărul": Franţa are şi ea frontiere externe Schengen. Citeam zilele trecute, în presa franceză, că unele din acestea sunt foarte permisive, în special din Domeniile de peste mări.

H.P. E mai complicat. E adevărat că există nişte frontiere mai greu de securizat, pe unde se trece. Dar nu peste tot în DOM-TOM, pentru că cea mai mare parte din aceste teritorii sunt nişte insule. Mai puţin Guyana.

"Adevărul": Da, exact despre frontiera dintre Guyana şi Surinam era vorba.

H.P.: Majoritatea sunt insule, deci e nevoie de un avion pentru a pleca de acolo, iar asta costă mult. Deci micul imigrant nu are mijloace financiare să vină din Guadelupa în Franţa. În schimb, între Guyana şi Surinam există pădurea amazoniană, fluviul care e destul de uşor de trecut. Există acest fenomen (n.r. al trecerii ilegale) dinspre sud, iar pădurea poate fi şi ea traversată. Acum, asta pune mai ales o problemă de gestionare a teritoriilor, a departamentelor de peste mări. Odată ce eşti instalat în aceste teritorii, ai dreptul la avantaje sociale considerabile, mai mari decât în ţara de origine. De pildă, în Mayotte, care e o insulă în Oceanul Indian, în arhipelagul Comorelor, e o situaţie foarte diferită faţă de restul arhipelagului. Femei din restul arhipelagului vin să nască în Mayotte, unde există un spital de stat şi copilul devine francez şi are dreptul să rămână acolo. Asta pune o problemă pentru sistemul francez de securitate socială, pentru sistemul sanitary. Pune o problemă de gestiune a teritoriului, dar nu pune o problemă de flux de imigranţi între DOM-TOM şi Franţa. Mai ales că uneori aceşti oameni sunt destul de greu de controlat. A veni dinspre Guyana spre Franţa e extrem de greu. Iar Guyana înseamnă cât jumătate din teritoriul fracez, e enorm şi acolo e o mare parte din pădurea amazoniană. Dar nu e acelaşi subiect. Ştiu asta pentru că mai demult m-am ocupat de teritoriile de peste mări. Chiar eu am redactat de legea prin care s-a creat spitalul din Mayotte şi am extins autoritatea statului francez asupra acestuia. Înainte se afla în grija colectivităţii locale din Mayotte, care nu-l putea gestiona. E o problemă veche, ce datează de la mijlocul secolului XIX, pentru că 1848 cei din Mayotte au spus că nu mai vor să depindă de un rege din Mayotte, că vor să devină francezi. Şi consideră până azi că au făcut o alegere bună.

Cifra exactă a moldovenilor care au obţinut cetăţeni, necunoscută

"Adevărul": Are Franţa o problemă cu cetăţenii moldoveni care ar primi cetăţenia română? Au existat oficiali europeni care au spus că astfel Moldova intră pe uşa din spate a Uniunii Europene.

H.P. Nu ştiu ce problemă ar putea avea. Mai ales că nu ştim cifrele. S-au anunţat cifre mari, dar, de câte ori am cerut aceste cifre, nu mi s-au dat. Deci nu aş şti să spun o cifră exactă. De fapt, sunt multe cifre diferite. Dar nu cred că este cine ştie ce problemă la acest capitol. Poate fi un subiect pentru România, pentru că moldovenii vin în România ca să muncească.

"Adevărul": Dar mulţi vor să plece apoi spre Occident.

H.P. Eu unul am întâlnit mulţi moldoveni în România. Oricum, cetăţenii moldoveni au paşaport moldovenesc, deci nu se bucură de acelaşi tratament în Europa ca şi românii. Ei sunt extraeuropeni. Eu unul sper ca Moldova să aibă o evoluţie democratică şi sper că economia sa îşi va reveni. Sunt foarte mulţumit să văd că negocierile asupra Transnistriei vor fi reluate. Este graţie Rusiei şi Europei.  Mai trebuie trecută şi etapa alegerilor - în Rusia, în Moldova, în Transnistria. Acestea sunt problemele Moldovei acum.

Votul prin corespondenţă şi cum îl securizează Franţa

"Adevărul": În România există o dezbatere asupra votului prin corespondenţă. Franţa şi-a modificat recent legea electorală şi a introdus votul prin corespondenţă, votul prin internet, votul prin procură, la ambasadă. Cum aţi procedat pentru a securiza acest vot prin corespondenţă?

H.P. Se desfăşoară în condiţii foarte stricte, avem asta pe site-ul Ambasadei Franţei. Eu nu vreau să comentez pe marginea reformei sistemului de vot din România.

"Adevărul": Nu asta întrebam, ci prin ce metode concrete a securizat Franţa acest tip de vot.

H.P. În Franţa, este obligatoriu să te înscrii într-un birou de vot, deci este imposibil să votezi în două locuri în acelaşi timp, în timp ce în România se poate "migra" de la un birou de vot la altul. În Franţa trebuie să fii radiat de pe lista electorală precedentă pentru a putea vota într-o altă secţie de vot. Nu poţi să votezi în mai multe locuri. Ăsta e deja un element foarte important de securizare a votului. Apoi, suntem foarte stricţi în ceea ce priveşte identitatea alegătorului şi a secretului votului.

"Adevărul": Votul prin corespondenţă cum este trimis?

H.P. Acest tip de vot este limitat. Există pe site-ul Ambasadei toate formalităţile. Dar ştiţi, anul acesta s-a introdus şi prevederea care va crea locuri de deputaţi pentru francezii din străinătate. Deci suntem într-un proces de înţelegere a importanţei reprezentării francezilor din străinătate. Am mărit şi numărul de posturi de  senatori pentru aceşti francezi. Pentru că ţinem cont de faptul că tot mai mulţi francezi se expatriază. În Franţa, nu avem comisie electorală franceză, centralizarea votului se face prin intermediul Ministerului de Interne, dar secţiile de vot aparţin de primării. Deci există tot timpul o paritate între dreapta şi stânga spectrului politic pentru deschidere a voturilor şi numărarea lor. Apoi, votul e centralizat prin reţeaua Ministerului de Interne.

"Adevărul": Domnule Ambasador, se preconizează vreo vizită la nivel înalt în viitorul apropiat? Fie a preşedintelui Băsescu în Franţa, fie a preşedintelui Sarkozy în România?

H.P. Pentru moment, cei doi preşedinţi se întâlnesc destul de frecvent în cadrul Consiliilor europene. Nu cred că există o vizită prevăzută. Din cauza alegerilor prezidenţiale din Franţa, nu ştiu dacă preşedintele Sarkozy mai are timp de vizite în străinătate. Nu cred că până la sfârşitul anului cel puţin va exista vreo vizită.