Alegerile din Spania, dominate de problema imigranţilor şi a stagnării economice

Socialiştii conduşi de Zapatero par a avea mai multe şanse în scrutinul de duminică decât popularii lui Mariano Rajoy Spaniolii sunt chemaţi duminică la urne pentru noi alegeri

Socialiştii conduşi de Zapatero par a avea mai multe şanse în scrutinul de duminică decât popularii lui Mariano Rajoy

Spaniolii sunt chemaţi duminică la urne pentru noi alegeri legislative. Problemele din sectorul imobiliar, creşterea şomajului şi scăderea ritmului creşterii economice sunt provocările pentru care ar trebui să găsească soluţii guvernul socialist actual condus de premierul Zapatero, pentru a obţine un nou mandat.

Sondajele îi dau câştigători cu trei-patru procente, faţă de popularii lui Mariano Rajoy, dar nu ar fi exclusă nicio surpriză. Socialiştii speră că electoratul nu a uitat că au dat verde căsătoriilor între persoane de acelaşi sex, divorţului rapid, legilor împotriva violenţei conjugale şi pentru egalitatea între femei şi bărbaţi, schimbând imaginea tradiţională a Spaniei într-o "Suedie a Mediteranei".

Campania electorală din Spania a fost un spectacol dezamăgitor, rivalii părând că ar vrea să-şi mituiască sau să-şi înspăimânte alegătorii, scrie "Financial Times". Publicaţia prezintă actuala polarizare a scenei politice spaniole ca pe un efect al problemei conservatorilor (Partidul Popular, de opoziţie), ai căror lideri actuali nu "şi-au încheiat parcursul de la rădăcinile franchiste la un partid modern de centru-dreapta", nereuşind să se împace cu faptul că au pierdut alegerile din 2004 ca urmare a atentatelor din martie de la Madrid, din acel an. În loc să se comporte cum trebuie să facă un partid de opoziţie, PP a încercat să respingă iniţiative importante ale socialiştilor în încercarea de a bloca activitatea guvernului.

Campania opoziţiei, fără originalitate

"Mariano Rajoy, un lider fără strălucire, nu a reuşit să iasă din umbra lui Jose Maria Aznar şi a dus o campanie isterică, care pune la îndoială legitimitatea guvernului", scrie "FT", despre preşedintele PP. Premierului socialist Jose Luis Rodriguez Zapatero (PSOE) i s-a reproşat faptul că nu a fost original.

Deşi politica socială a Guvernului Zapatero a fost aceea de a crea o societate tolerantă, gestionând problemele macroeconomice de o manieră competentă, el nu a reuşit să abordeze pe deplin slăbiciunile structurale existente în Spania, cum ar fi "creşterea redusă a producţiei, slaba bază tehnologică şi un enorm deficit de cont curent".

"S-a arătat excesiv de încrezător în posibilitatea de a ajunge la un acord de pace cu separatiştii basci ai ETA", mai susţine publicaţia britanică. Negocierile cu ETA se vor întoarce, de altfel, cu siguranţă la politica din vremea lui Aznar, care s-a aliat cu forţele regionale (chiar şi cu socialiştii) pentru a putea ajunge la acorduri, prognozează "FT".

"Spectacolul oferit de campania electorală spaniolă este cu atât mai ciudat cu cât se ia în considerare faptul că Spania a devenit, în ultimele trei decenii, o democraţie sigură şi prosperă, unde pentru prima oară bogăţia a ajuns să fie distribuită relativ egal, într-o ţară care vreme de secole s-a dezvoltat inegal", conchide cotidianul britanic.

Oricare ar fi învingătorul scrutinului, el îşi va petrece următorii patru ani "corectând o dezordine economică" rar văzută în ultimii ani în Spania, estima "FT".

Zapatero, câştigătorul duelurilor televizate

Şeful guvernului socialist, Jose Luis Rodriguez Zapatero, pare să-şi fi consolidat statutul de favorit în faţa adversarului său de dreapta, Mariano Rajoy, după ce a câştigat, potrivit sondajelor, a doua dezbatere televizată din campania pentru alegerile legislative.

În timpul primei confruntări, organizată în 25 februarie şi urmărită de 13 milioane de telespectatori, Zapatero, în vârstă de 47 de ani, s-a concentrat pe apărarea bilanţului său în faţa atacurilor lansate de Rajoy în legătură cu o încetinire a creşterii economice, imigraţie şi politica antiterorism.

Cei doi candidaţi şi-au prezentat propunerile în materie de economie: creşterea salariilor şi pensiilor de către Zapatero, exonerarea de impozite pentru cei care câştigă mai puţin de 16.000 de euro pe an şi reducerea cheltuielilor publice de către Rajoy.

"Rajoy şi-a semnat sfârşitul politic în calitate de lider al PP", a spus ziaristul independent Jose Maria Calleja, după dezbatere. "Zapatero răspunde cu propuneri catastrofismului lui Rajoy", titra ziarul de centru-stânga "El Pais".

Imigraţia, problemă spinoasă

Deşi nu votează duminică, imigranţii au fost în centrul campaniei electorale spaniole. Preocupările lor sunt aceleaşi cu ale nativilor: reculul economic, inflaţia şi rata şomajului. Herbert Lawani, un nigerian de 27 de ani, se află de nouă ani în Spania şi are o mică afacere. El a declarat pentru AFP că, dacă legea spaniolă i-ar da dreptul să voteze, ar opta pentru Partidul Popular, singurul pe care el îl consideră capabil să relanseze economia.

În schimb, Luz Adriana Ochoa Calderon, o columbiancă de 28 de ani care lucrează la un supermarket, spune că ea ar vota cu socialiştii, deoarece guvernul Zapatero a acordat multe drepturi femeilor. Amândoi susţin că şi străinilor ar trebuie să li se acorde dreptul de a vota. Formaţiunea lui Mariano Rajoy a făcut din imigraţie una din temele principale ale campaniei.

Popularii propun ca nou-veniţii să se angajeze să respecte obiceiurile spaniole, propunând chiar interzicerea portului vălului islamic. Încurajaţi de boomul imobiliar de la începutul anilor 2000, în Spania au pătruns imigranţi din Maroc, America Latină şi Europa de Est. În 2006, numărul rezidenţilor străini a depăşit pentru prima oară patru milioane, adică nouă la sută din populaţia totală a ţării.

În comparaţie cu restul Europei, Spania este ţara unde numărul imigranţilor a crescut cel mai rapid în ultimii ani. Partidul Popular speră că prin poziţia intransigentă faţă de acest fenomen va atrage voturi din tabăra socialiştilor, mai ales din partea muncitorilor care resimt cel mai greu dificultăţile economice, reflectate în scăderea locurilor de muncă şi creşterea preţurilor, mai ales la alimente. Sondajele indică faptul că, în topul preocupărilor spaniolilor, afluxul de imigranţi se află pe primul loc, urmat de şomaj şi terorism.

Economia dă semne de oboseală

Activitatea industrială a atins în februarie cel mai scăzut nivel din ultimii şase ani, lucru ce confirmă că Spania a intrat într-o fază de ralanti economic. Şomajul a crescut într-un ritm accelerat faţă de alte state europene, mai ales în sectorul serviciilor şi al construcţiilor.

Economiştii din sectorul privat se aşteaptă ca superperformanţele economice ale ţării care durează de 14 ani să se oprească în 2009, dacă nu se găseşte o soluţie de relansare a sectorului imobiliar, care reprezintă 18 la sută din Produsul Intern Brut, sau dacă nu se găsesc noi oportunităţi de diversificare a activităţilor economice. În 2006, spaniolii au bătut recordul european construind nu mai puţin de 830.000 de case, mai mult decât au fost ridicate în Germania, Marea Britanie şi Franţa, la un loc.

Acum, preşedintele Asociaţiei Antreprenorilor şi Constructorilor recunoaşte că s-a construit "de două ori mai mult decât era necesar". De la venirea la putere a lui Zapatero au fost create trei milioane de locuri de muncă, cele mai multe în sectoare unde se cerea mână de lucru slab calificată şi acum tocmai acestea au devenit cele mai vulnerabile.

Românii sunt supăraţi pe populari şi dezamăgiţi de socialişti

Din cei peste 600.000 de români, care locuiesc în Spania, doar 3.247 au solicitat şi obţinut cetăţenia spaniolă până la ora actuală şi, ca urmare, sunt singurii care au dreptul să voteze la alegerile de duminică.

În campania electorală din Spania, cea mai controversată temă este cea a imigraţiei. Contractul pentru Integrare al lui Mariano Rajoy, candidatul popular, şi controlul mai strict al frontierelor, idee susţinută de candidatul socialist, Jose Luis Rodiguez Zapatero, sunt cele două propuneri ale politicienilor spanioli în materie de imigraţie.

Angela Placsintar, preşedinta Asociaţiei Imigranţilor din Estul Europei, consideră că românii, în general, nu au fost informaţi suficient încât să-şi exprime clar votul. "Votul românilor este influenţat atât de provincia în care locuiesc, cât şi de culoarea politică a celor care le-au oferit ajutor.

De exemplu, în Castellon, cei care s-au implicat şi au sprijinit cel mai mult imigranţii a fost Partidul Popular, motiv pentru care mulţi români vor vota în favoarea acestei formaţiuni politice."

"Rajoy e xenofob"

Laura Şchiopu, originară din Iaşi, locuieşte de 11 ani în Castellon. A renunţat la cetăţenia română în favoarea celei spaniole, iar în data de 9 martie îşi va exercita, pentru a doua oară, dreptul de vot. "Niciunul dintre cei doi candidaţi nu-mi inspiră încredere.

O să votez Partidul Ecologist, din dorinţa ca nici Partidul Popular şi nici cel Socialist să nu câştige cu majoritate de voturi. Propunerea lui Mariano Rajoy prin care le cere imigranţilor să semneze un contract de integrare mi se pare xenofobă, iar Zapatero nu şi-a îndeplinit promisiunile electorale de acum patru ani."
Pentru a doua oară votează în Spania şi Lilica Voicu (49 ani), din Tarragona, care are cetăţenie spaniolă din 1993.

"Nu am fost membră PCR şi nu am votat niciodată în ţară. Ştiam că voturile nu au valoare. Sunt de acord cu PSOE în ceea ce priveşte imigranţii, pentru că pune accent pe ideea de diversitate, iar străinii contribuie la îmbogăţirea culturii, nu fac doar necazuri, cum spune PP-ul".

"Prefer Partidul Popular"

Cătălin Ceapu (32 de ani) locuieşte de cinci ani în Tarragona. Nu are drept de vot, însă preferă PP-ul. "Nu sunt de acord cu libertatea pe care le-o dă PSOE comunităţilor autonome. Aici, în Catalonia, vor să impună limba catalană, ori eu am venit în Spania şi m-am integrat în sistemul spaniol". El este mai puţin interesat de promisiunile economice şi susţine contractul propus de PP. "În Spania vii la muncă, nu la cerşit sau furat; dacă nu eşti în stare să-ţi găseşti de lucru, te întorci acasă!"

"Socialiştii respectă imigranţii"

Laura Bercea (31 de ani) este de aproape şase ani în Madrid. "Nu am drept de vot, dar aş opta pentru Zapatero, deoarece socialiştii respectă imigranţii şi vor ca aceştia să aibă drepturi egale cu spaniolii", a afirmat Laura. Şi Adrian Dinu (27 de ani), de cinci ani în Villanueva del Pardillo, Madrid, spune că "Mariano Rajoy a avut o atitudine rasistă în campanie". Dacă ar vota, l-ar alege pe Zapatero. (Roxana Pall, Georgiana Stroie, Olivera Taban, corespondenţă din Spania)

Măsuri de securitate sporite

Ministerul spaniol al Apărării a pus la dispoziţie peste 2.600 de militari şi zece elicoptere şi avioane în cadrul dispozitivului de securitate pentru campania electorală şi ziua alegerilor, potrivit cotidianului "El Mundo". Operaţiunea Centinela elegido (Santinela aleasă) include desfăşurarea militarilor pe liniile de transport şi cele energetice, cele de alimentare cu apă, precum şi la alte puncte considerate critice, cum ar fi centralele nucleare şi hidroelectrice şi, în general, locurile foarte populate.

Dispoziţiile sunt în principiu valabile până la 10 martie, dar ele vor fi prelungite cât va considera de cuviinţă Ministerul spaniol de Interne. Participarea forţelor armate, scrie publicaţia "El Pais", este consecinţa directă a faptului că în Spania există în prezent nivelul trei de alertă împotriva terorismului.