Alegerile din Moldova, sub lupa Europei

Opoziţia, organizaţiile non-guvernamentale şi observatorii internaţionali avertizează că scrutinul riscă să fie incorect şi numai parţial liber Moldovenii au votat ieri în alegerile

Opoziţia, organizaţiile non-guvernamentale şi observatorii internaţionali avertizează că scrutinul riscă să fie incorect şi numai parţial liber

Moldovenii au votat ieri în alegerile locale, după o campanie marcată de acuzaţii la adresa puterii, reprezentate de Partidul Comunist. Marea miză o constituie primăria capitalei Chişinău, unde candidatul comunist este văzut, pentru prima dată, drept favorit.

Scrutinul, privit ca un test la jumătatea mandatului, pentru comuniştii aflaţi la putere din 2005, va desemna circa 900 de primari, tot atâtea consilii locale şi 34 de consilii raionale şi municipale. Primăria Chişinăului a fost disputată de comunistul Veaceslav Iordan, în prezent primar interimar, şi fostul premier Dumitru Braghiş, însă în lupta electorală s-au înscris alţi 16 candidaţi.

Scrutinul a trezit mare interes în rândul organizaţiilor internaţionale, precum OSCE, care a avut circa 200 de observatori, între care şi români. "Există aspecte care îngrijorează, cum ar fi intimidarea unor candidaţi sau modul cum a fost abordată campania de către mass-media, care nu a respectat întotdeauna principiul pluralismului", a declarat Dieter Boden, şeful misiunii de monitorizare a OSCE, citat de postul de radio "Europa Liberă". Opoziţia, organizaţiile neguvernamentale şi observatorii internaţionali au semnalat, la unison, campania electorală incorectă şi faptul că scrutinul riscă să fie şi el incorect şi numai parţial liber. Pe lista încălcărilor legislaţiei electorale se numără: tentative de intimidare a candidaţilor opoziţiei, tentative, uneori nereuşite, ale comuniştilor de a-şi înregistra candidaţii pe prima poziţie în buletinul de vot şi folosirea resurselor administrative în favoarea partidului de guvernământ. Chiar şi Comisia Electorală Centrală, acuzată în trecut că nu-şi ia rolul în serios, a sancţionat de mai multe ori Partidul Comunist, o dată respingând chiar poziţia numărul unu de pe buletinul de vot la Bălţi, al doilea oraş al ţării. Săptămâna trecută, o delegaţie a Parlamentului European i-a criticat pe comunişti pentru faptul că au fost favorizaţi de presa de stat. Parlamentarul european Marianne Mikko a criticat decizia Partidului Comunist de a nu permite candidaţilor să ia parte la dezbateri. Cu patru ani în urmă, la alegerile locale, comuniştii au obţinut 48% din sufragii, Alianţa Moldova Noastră - 20%, Partidul Popular Creştin Democrat - 8,8% şi Partidul Democrat - 7,6%.

Preşedintele Vladimir Voronin, premierul Vasile Tarlev şi alţi oficiali comunişti s-au implicat în campania pentru candidaţii partidului. În circumscripţiile unde niciunul dintre candidaţi nu a obţionut majoritatea absolută, scrutinul va fi repetat pe 17 iunie.

Votul nu s-a desfăşurat şi în Transnistria, republica separatistă care nu s-a mai aflat, de facto, sub controlul guvernului de la Chişinău din 1992.

Andrei Ivanţoc - umilit de autorităţile transnistrene

Deţinutul politic Andrei Ivanţoc, eliberat sâmbătă de regimul de la Tiraspol, după 15 ani de detenţie, a fost umilit de forţele de securitate transnistrene, susţine directorul Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Republica Moldova (CHDOM), Ştefan Urâtu. El a precizat că Ivanţoc a fost bătut, cătuşele i-au fost puse forţat, iar picioarele i-au fost legate, înainte de a fi transportat către punctul vamal Tighina. Medicii au constatat leziuni pe corpul acestuia, iar secvenţele televizate arată cum Ivanţoc a fost lovit cu pumnii şi picioarele, după ce a încercat să fugă către teritoriul controlat de Tiraspol, imediat după punerea în libertate, care a coincis, de fapt, cu extrădarea.