VIDEO Alegeri cu proteste pentru un loc de muncă

Sute de mii de spanioli au întâmpinat alegerile locale şi regionale, care au loc astăzi, cu proteste antiausteritate. Tineri şi bătrâni au ignorat interdicţia de a manifesta în prag de alegeri şi au rămas şi peste noapte în piaţa centrală din Madrid.

Zecile de mii de oameni, adunaţi nu doar la Madrid, ci şi în alte oraşe din Peninsula Iberică, la Barcelona şi în Palma de Mallorca, au cerut guvernului socialist condus de Jose Luis Rodriguez Zapatero să renunţe la măsurile de austeritate şi să creeze locuri de muncă pentru cetăţeni.

Manifestaţiile au început în urmă cu o săptămână, la Puerta del Sol, din Madrid, fiind o mişcare spontană de nemulţumire faţă de rata şomajului de 45% în rândul tinerilor. Apelul la proteste a fost lansat iniţial pe site-urile de socializare după modelul revoltelor din Tunisia şi Egipt.

Este şi motivul pentru care mulţi dintre demonstranţi au numit mitingul „primăvara iberică". Demonstranţii le-au cerut guvernanţilor locuri de muncă, condiţii de trai mai bune, un sistem democratic veritabil.

La manifestaţiile, organizate şi sub semnul „dreptului de a fi indignat de ceea ce se întâmplă în Spania", oamenii şi-au exprimat dezamăgirea faţă de toate partidele de pe scena politică din Spania. La proteste au participat şi câteva zeci de români, care trăiesc de mai mulţi ani în această ţară.

45% din tineri sunt şomeri

„Mulţi spanioli cred în acest moment că sistemul financiar şi clasa politică actuală nu-i mai reprezintă", a declarat Sorin Bojor, preşedintele Partidului Iberic al Românilor (PIRUM), care a fost prezent la mitinguri.

„Vor să ne lase fără sănătate publică, fără educaţie publică, jumătate dintre tineri sunt şomeri, au crescut şi vârsta de pensionare", a declarat o altă manifestantă, citată de AFP. „Este un atac clar faţă de puţinele servicii sociale pe care le aveam", a adăugat ea.

Demonstranţii dorm de mai bine de-o săptămână în centrul capitalei spaniole  Foto: reuters

Mulţi dintre tinerii care au cerut guvernului socialist să ia măsuri pentru reducerea şomajului, care se ridică în Spania la peste 21% din populaţia activă (aproape 5 milioane de oameni), au reproşat Executivului că, deşi au studii universitare, unii şi postuniversitare, nu-i angajează nimeni. „Vom rămâne aici. Nu este vorba de o manifestaţie, ci de o mişcare cetăţenească", a spus Juan Lopez, un şomer în vârstă de 30 de ani şi unul dintre purtătorii de cuvânt ai mişcării. Iar forţele de ordine spaniole par să fie, indirect, de partea manifestanţilor.

Poliţia şi premierul, înţelegători

Deşi avea undă verde să intervină pentru dispersarea manifestanţilor, care nu dau semne că ar vrea să-şi strâng corturile din centrul capitalei spaniole, poliţia nu a luat niciun fel de măsuri. Mitingurile politice sunt interzise în Spania în ziua de dinaintea alegerilor, pentru a permite o „zi de reflecţie", însă ministrul de Interne, Alfredo Perez Rubalcaba, a asigurat că forţele de ordine „nu vor rezolva o problemă provocând o alta şi mai mare". De înţelegere faţă de nemulţumirile oamenilor a dat dovadă şi premierul Zapatero.

„Obligaţia este să ascult, să fiu sensibil, să încerc să ofer un răspuns din partea Guvernului", a declarat şeful Executivului de la Madrid. La Palma de Mallorca, alegerile locale şi regionale de astăzi au fost întâmpinate cu pancarte pe care manifestanţii au scris: ,,Nu ştiu în ce să mai cred, dar ştiu că ceea ce văd acum în politică nu mai îmi place". Analiştii citaţi de presa spaniolă estimează că politicienii socialişti care candidează pentru funcţii la primării şi în consiliile locale vor obţine rezultate destul de slabe.

"Nu cerem doar locuri de muncă. Cerem o schimbare a sistemului politic.''
Carlos Gomez demonstrant la Madrid

Candidaţi români la locale

În cursa pentru primării candidează peste o sută de români. Scrutinul marchează şi o premieră. Este prima dată în istoria Spaniei când un partid de străini candidează la alegeri. Este vorba de Partidul Românilor din Spania (PIRUM), care are reprezentanţi în patru oraşe din Spania: Agramunt (Lleida), Carinena (Zaragoza), Villamanrique de Tajo (Madrid) şi Cartaya (Huelva). „Comunitatea de români trebuie să participe activ la viaţa publică din Regatul Spaniei pentru a ajuta societatea spaniolă care traversează momente dificile cauzate de criza economică şi pentru a consolida respectul de care românii se bucură în această ţară", a declarat, Florin Bojor, preşedintele PIRUM.

El a declarat, pentru „Adevărul", că se aşteaptă ca foarte mulţi spanioli să voteze candidaţii formaţiunii pe care o conduce. „PIRUM nu reprezintă exclusiv interesele românilor din Spania, de altfel, candidaţii propuşi de noi nu sunt doar români, ci şi spanioli şi o britanică", a declarat Bojor precizând că dintre cei aproape 900.000 de români înregistraţi în Spania, doar 100.000 au cerut dreptul de vot. Bojor crede că de vină pentru această situaţie este „apatia" românilor faţă de vot.