Alegeri cu valoare de referendum în Serbia

Sârbii au fost chemaţi să decidă între naţionalişti şi apropierea de Uniunea Europeană Aproape 10% din cei 6,7 milioane de alegători sârbi s-au prezentat la urne încă din zorii

Sârbii au fost chemaţi să decidă între naţionalişti şi apropierea de Uniunea Europeană

Aproape 10% din cei 6,7 milioane de alegători sârbi s-au prezentat la urne încă din zorii zilei. Scrutinul este unul dintre cele mai incerte din istoria recentă a Serbiei.

Dublul scrutin legislativ şi municipal desfăşurat ieri în Serbia reprezintă o luptă între forţele proeuropene şi ultranaţionaliştii rusofili. Potrivit sondajelor, Partidul Radical Sârb (SRS), creditat cu 34% din intenţiile de vot, nu va devansa decât cu un punct alianţa proeuropeană formată în jurul Partidului Democrat (DS) al preşedintelui Boris Tadici. Conştienţi de miza alegerilor, sârbii s-au mobilizat exemplar. La numai trei ore de la deschiderea urnelor, şi-a exprimat opţiunea 9,8% din electorat.

Directorul CESID, Zoran Lucic, a declarat că rezultatele sunt "fără precedent", cea mai ridicată prezenţă la vot din istoria recentă a ţării fiind înregistrată în turul doi al alegerilor prezidenţiale din 2004, când votaseră în două ore 5,4% din cetăţeni. Alegerile sunt considerate un referendum pentru sau împotriva continuării apropierii ţării de Uniunea Europeană, după ce provincia Kosovo şi-a declarat independenţa.

Promisiuni şi aşteptări

Preşedintele sârb, Boris Tadici, s-a declarat convins de victoria forţelor proeuropene, reafirmându-şi obiectivul de a integra Serbia în UE. "Avem două obiective: apărarea integrităţii teritoriale şi suveranităţii în Kosovo şi a deveni membri ai UE", a subliniat Tadici. El a cerut căutarea "unei soluţii de compromis pentru Kosovo prin negocieri cu albanezii".

La rândul său, Tomislav Nikolici, liderul ultranaţionaliştilor, a declarat că, în cazul unei victorii a formaţiunii sale, nu va negocia cu Bruxelles-ul dacă blocul comunitar nu recunoaşte apartenenţa Kosovo la Serbia. "Vom coopera cu prietenii deschişi", a spus el, aluzie la Rusia, care susţine Serbia în problema Kosovo.

Alegerile au fost urmărite cu deosebită atenţie la Bruxelles, unde gesturile de susţinere a proeuropenilor sârbi s-au înmulţit în aceste zile. Nu întâmplător, Acordul de Stabilizare şi Asociere cu Belgradul, o primă etapă importantă către aderare, a fost semnat săptămâna trecută.

Linişte în Kosovo

În număr mare s-au prezentat la vot şi sârbii din Kosovo, în enclave scrutinul desfăşurându-se fără incidente, până la închiderea ediţiei. Autorităţile de la Belgrad au făcut în aşa fel încât să poată vota şi sârbii din Kosovo, manifestându-şi astfel refuzul de a recunoaşte independenţa teritoriului.

Decizia a nemulţumit autorităţile kosovare şi Misiunea ONU (MINUK), care administrează Kosovo de la încheierea conflictului din 1998-1999 dintre forţele sârbe şi etnicii separatişti albanezi. Priştina şi MINUK au declarat scrutinul ilegal.