Alegeri legislative în autonomia găgăuză din sudul Republicii Moldova

Aproximativ 110.000 de alegători sunt chemaţi duminică la urne în autonomia găgăuză din sudul Republicii Moldova, unde vor avea loc alegeri legislative, relatează Agerpres.

Pentru cele 35 de mandate de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei s-au înregistrat 163 de candidaţi, dintre care 80 independenţi. Ceilalţi 83 de candidaţi reprezintă opt partide. Cei mai mulţi - 26 sunt din partea Partidului Comuniştilor, principala forţă de opoziţie din Republica Moldova, care se bucură de un sprijin masiv al populaţiei rusofile din regiunea autonomă. De asemenea, Partidul Liberal Democrat, al premierului Vlad Filat, a înaintat 22 de candidaţi.

Alegerile se desfăşoară în baza circumscripţiilor uninominale, spre deosebire de alegerile parlamentare din Republica Moldova, la care alegătorii votează pentru listele înaintate de partide. În trei din cele 35 de circumscripţii au fost înregistraţi câte opt candidaţi. Preşedintele Comisiei Electorale din regiune, Svetlana Mironova, a declarat pentru Agerpres că cel mai probabil în majoritatea circumscripţiilor va fi nevoie de un al doilea tur de scrutin. Ea a mai declarat că, în mare parte, campania electorală s-a desfăşurat liniştit, fără încălcări mari.

Alegeri fără afişe şi agitaţie în Găgăuzia. Vezi GALERIA FOTO!

În acelaşi timp, Asociaţia Piligrim-Demo, care monitorizează desfăşurarea campaniei electorale, apreciază într-un raport că actuala campanie electorală s-a desfăşurat anost pentru că a corespuns cu perioada concediilor din august. Autorii mai menţionează că doar o pătrime dintre candidaţi au prezentat la timp rapoartele financiare, iar mass-media din regiune a respectat doar parţial normele legislative şi deontologice.

Alegerile din Găgăuzia au loc în contextul unor declaraţii tot mai critice la adresa autorităţilor de la Chişinău din partea unor politicieni din regiune. Recent, başcanul (guvernatorul) Mihail Formuzal a criticat Chişinăul că ar susţine unirea cu România şi a lăsat să se înţeleagă că în această situaţie regiunea ar avea tot dreptul să iasă din componenţa Republicii Moldova.

Analistul politic Anatol Ţăranu susţine însă că tendinţele secesioniste, amplificate în campania electorală, nu reprezintă un pericol pentru Republica Moldova. 'Într-adevăr, există unele declaraţii cu tentă extremistă, dar, în linii mari, în Găgăuzia nu există condiţii pentru proliferarea separatismului în proporţii îngrijorătoare pentru Republica Moldova', a declarat el.

Ultimul scrutin parlamentar în Găgăuzia a avut loc la 16 martie 2008. Atunci au fost aleşi 17 deputaţi comunişti şi 18 independenţi sau reprezentanţi ai altor partide. Din cauza lipsei unei majorităţi clare, Adunarea Populară nu şi-a putut alege preşedintele timp de aproape trei luni. Până la urmă a fost aleasă Ana Harlamenko, reprezentanta grupului necomunsit, dar tensiunile din cadrul legislativului, însoţite de neînţelegerile cu Comitetul executiv au continuat.

Unitatea Teritorial Autonomă Gagauz Yeri (Găgăuzia) are o populaţie de circa 155.000 persoane (aproximativ 4% din populaţia R.Moldova fără regiunea transnistreană), dintre care peste 80% găgăuzi (populaţie ortodoxă, de origine turcă). Găgăuzia are propriul guvern (Comitetul Executiv) şi parlament (Adunarea Populară). În regiune se vorbesc trei limbi oficiale - în primul rând rusa, găgăuza şi mai puţin româna. Majoritatea covârşitoare a populaţiei din regiune se pronunţă pentru relaţii mai strânse cu Rusia şi chiar aderarea la uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, ceea ce vine în contradicţie cu vectorul de politică externă al Chişinăului, care îşi doreşte aderarea la UE.

De asemenea, conducerea autonomiei, dar şi populaţia din regiune, se opun vehement studierii limbii române şi a istoriei românilor în şcoli