Alegeri "fratricide" între creştinii din Liban

Două facţiuni creştine luptă pentru fotoliul viitorului preşedinte maronit Armata a supravegheat alegerile intermediare, prin care urmau să fie înlocuiţi doi parlamentari asasinaţi

Două facţiuni creştine luptă pentru fotoliul viitorului preşedinte maronit

Armata a supravegheat alegerile intermediare, prin care urmau să fie înlocuiţi doi parlamentari asasinaţi pentru poziţiile antisiriene.

Mii de libanezi din munţii de la nord-est de Beirut au făcut ieri coadă în faţa celor 300 de secţii de vot organizate pentru alegeri care au şi rol de clarificare a fidelităţilor creştine din Ţara cedrilor. Sute de militari erau desfăşuraţi între sediile celor două partide creştine rivale, aflate la numai 500 de metri distanţă; adepţii lor se ciocniseră în ajun.

Tradiţii conflictuale

Fostul preşedinte Amin Gemayel, în vârstă de 65 de ani, candida pe locul fiului, fostul ministru Pierre Gemayel, ucis în noiembrie. Mesajul său electoral a fost împotriva prosirienilor, acuzaţi pentru ultimele asasinate politice din ţară.

Clanul Gemayel conduce partidul creştin maronit de dreapta "Falangele", fondat în 1936, de bunicul fostului preşedinte, şi devenit un actor-cheie în sângerosul război civil libanez din anii "70-"80. Domnia sa este însă acum puternic contestată de diferitele facţiuni creştine.

Simpatia tradiţională merge către bătrânul Gemayel, dar noile simpatii au fost atrase de doctorul Camille Khoury, candidatul generalului Michel Aoun, care conduce celălalt partid creştin libanez. După câştigarea majorităţii voturilor creştine la parlamentarele din 2005, sprijinul pentru Mişcarea Liberă Patriotică a intrat în recul, după pactul acesteia cu Hezbollahul şiit şi prosirian, în ideea "convieţuirii în pace a creştinilor şi musulmanilor".

Al doilea scrutin intermediar de ieri viza ocuparea fotoliului vacantat prin asasinarea parlamentarului sunnit antisirian Walid Eido: cel mai bine plasat în districtul majoritar sunnit din vestul capitalei libaneze era candidatul coaliţiei la putere.

Complex religios

Alegerile din Metn nu au avut aprobarea preşedintelui Emile Lahoud, aliat al opoziţiei conduse de Hezbollah, nici a şefului parlamentului, şiitul Nabih Berri. Contestatul scrutin dă însă startul campaniei pentru alegerea succesorului preşedintelui Lahoud, care îşi încheie mandatul la sfârşitul acestui an. Atât Gemayel, cât şi Aoun sunt potenţiali candidaţi pentru funcţia care, potrivit Constituţiei libaneze, revine unui creştin maronit; în timp ce prim-ministrul este un sunnit, iar şeful parlamentului un şiit.

De la scrierea Constituţiei ţării lăsată de Franţa colonială pe ţărmul Mediteranei, cel puţin segmentul şiit al populaţiei s-a modificat - mai ales prin sosirea masivă a refugiaţilor palestinieni, care au încă un statut semilegal, dar sunt apăraţi de mişcarea Hezbolhah, creată în 1982 de Siria, cu sprijinul Iranului.

Hezbollah şi alte grupuri de opoziţie s-au retras anul trecut de la guvernarea de uniune naţională şi boicotează acum lucrările parlamentului, în care tabăra antiriană, deşi cu o majoritate simplă, are nevoie de susţinerea prosirienilor pentru cvorumul de două treimi necesar alegerii următorului preşedinte.

Viaţa politică din statul cu numai 3,8 milioane de locuitori, dar cu 18 grupuri religioase şi un amestec exploziv de influenţe străine este greu de înţeles chiar şi în Orientul Mijlociu.