Alegeri: Ungaria, în zodia dreptei

Potrivit sondajelor de opinie, Fidesz, partidul de centru-dreapta condus de Viktor Orban va câştiga scrutinul care se va desfăşura astăzi în ţara vecină. Pe scena politică ungară şi-ar putea face apariţia un partid născut dintr-o iniţiativă civică - „Politica poate fi şi altfel“ (LMP).

Peste opt milioane de cetăţeni ungari sunt chemaţi la urne duminică, 11 aprilie, în  cadrul primului tur de scrutin al alegerilor legislative din Ungaria. Ei urmează să-i aleagă pe cei 386 de membri ai Parlamentului unicameral, sistemul de vot fiind unul mixt, pe liste şi în colegii electorale (scrutin uninominal).

Peste 40 de partide şi formaţiuni politice îşi încearcă şansele, dar, potrivit ultimelor sondaje, numai patru dintre ele vor reuşi să depăşească pragul electoral de cinci la sută. Interesant este că, dintre cele patru, două sunt formaţiuni politice care vor intra pentru prima dată în parlament - partidul de extremă dreapta „Jobbik" şi, probabil, LMP, de orientare liberalo-ecologistă.

Confruntarea electorală va fi aprigă, deşi învingătorul este cunoscut de-acum. Toate sondajele dau drept câştigător partidul de opoziţie Fidesz al lui Viktor Orban. Singura necunoscută în acest context este dacă formaţiunea politică de centru-dreapta va reuşi să obţină două treimi din fotoliile de deputat, ceea ce, practic, ar însemna anihilarea opoziţiei.

Pronosticuri electorale

Cu patru zile înaintea primului tur de scrutin, sondajele apreciau că Fidesz ar putea obţine 237 de mandate. Aliatul său, Partidul Popular Creştin Democrat, cu care participă pe liste comune ar obţine 30 de mandate, astfel că împreună ar dispune de cele două treimi care-i vor asigura lui Orban o guvernare liniştită. Ar fi o mare victorie pentru Viktor Orban, care revine astfel la putere după opt ani de opoziţie.

În mai multe rânduri- şi acum opt ani şi acum patru, observatorii au vorbit de moartea politică a liderului istoric al Fidesz. Nu au avut dreptate: a renăscut din propria-i cenuşă, ajutat de erorile socialiştilor, dispariţia liberalilor, criza economică şi nemulţumirea crescândă a populaţiei.

LMP - o „politică diferită"

Principalul inamic al Fidesz nu mai este Partidul Socialist Ungar, ci „Jobbik". Cele două treimi ale Fidesz depind de măsura în care „Jobbik" va reuşi sau nu să atragă alegătorii de dreapta indecişi. Se pare că, în ultimele zile, avântul luat de acesta din urmă s-a oprit şi dacă săptămânile trecute s-a situat pe locul doi, devansându-i pe socialişti, acum, cu 11 la sută din intenţiile de vot, a ajuns pe locul trei, după PSU care a înregistrat 14 la sută.

Marele semn de întrebare este cel referitor la partidele mici. Liberalii au dispărut de pe eşichierul politic, ei candidând într-o serie de circumscripţii pe listele Forumului Democratic Ungar (FDU) , condus de Ibolya David. Dar, potrivit sondajelor, nici FDU nu va obţine pragul electoral de 5%. În schimb, îşi face apariţia un partid nou, LMP (abreviere de la „Politica poate fi şi altfel" - „Lehet Más a Politika", în ungară).

Formaţiunea „Jobbik“, acuzată de vederi fasciste, ar putea intra pentru prima dată în Parlament  Foto: Reuters

Născut dintr-o mişcare civică, LMP a participat, e drept fără succes, la europarlamentarele din 2008. În cei doi ani care au trecut, a reuşit să-şi înjghebeze o doctrină şi un program. Acesta este cam eterogen, consideră analiştii şi conţine idei liberale, ecologiste, cu tendinţe justiţiare (au fost acuzaţi că s-ar fi inspirat de la „Jobbik", dar şi de la... comunişti).

Partidul nu are un lider, ci o conducere colectivă şi ceea ce i se reproşează este că nu există printre membri nicio personalitate cunoscută. Replica lui Andras Scheffer, cap de listă al LMP, a fost că şi fără asemenea „locomotive" formaţiunea a reuşit să ocupe locul patru.

„Jobbik" face cărţile

Principalul inamic al Fidesz nu mai este Partidul Socialist Ungar, ci formaţiunea de extremă dreaptă „Jobbik". Cele două treimi ale Fidesz depind de măsura în care „Jobbik" va reuşi sau nu să atragă alegătorii de dreapta indecişi.

Cost „rezonabil" al alegerilor

Suma prevăzută pentru cele două tururi de scrutin ale alegerilor este de şapte miliarde de forinţi (aproximativ 2.684.000 euro), fonduri necesare pentru organizarea circumscripţiilor electorale, programe de calculator, tipărituri, inclusiv buletine de vot, personal, partide etc.) Suma ar putea să se reducă în cazul în care în circumscripţii ar câştiga candidaţi din primul tur de scrutin.

Analiştii consideră costurile rezonabile, deoarece împărţind la cei opt milioane de alegători, costul pe cap de alegător ar fi sub 900 de forinţi. Întrebarea este dacă merită să se facă acest efort în condiţiile în care se prevede o participare scăzută a electoratului.