Agresiunea rusă, prelungită în Georgia

Organizaţiile internaţionale şi marile puteri critică fără succes Moscova Ceea ce părea iniţial un conflict minor s-a transformat într-o luptă pentru păstrarea democraţiei şi a

Organizaţiile internaţionale şi marile puteri critică fără succes Moscova

Ceea ce părea iniţial un conflict minor s-a transformat într-o luptă pentru păstrarea democraţiei şi a independenţei Georgiei.

Implicarea forţelor armate ruseşti în conflictul georgiano-osetian s-a transformat într-un război a cărui miză este chiar supravieţuirea sistemului politic democratic din Georgia. De altfel, preşedintele georgian, Mihail Saakashvili, a anunţat ieri că Rusia intenţionează să ocupe toată Georgia.

Singurul organism care poate hotărî în mod legal obligarea Rusiei de a pune capăt conflictului este Consiliul de Securitate al ONU, din care Rusia face parte şi în care deţine drept de veto.

Conflictul a mai demonstrat însă şi falimentul diplomaţiei europene şi americane, dar şi al instituţiilor internaţionale. Analiştii atenţionează totodată că bombardarea populaţiei şi a obiectivelor civile reprezintă acte inumane, care generează drame sociale şi mii de refugiaţi.

Cereri fără răspuns

ONU, UE, OSCE, SUA, G7 şi alte forţe politice importante au cerut în mod direct Moscovei să pună capăt războiului.

SUA şi UE au ameninţat chiar că o continuare a acestui război ar putea avea influenţe nefaste asupra relaţiilor dintre Washington şi Bruxelles, pe de o parte, şi Moscova, pe de alta.

Propunerile UE şi OSCE de soluţionare a conflictului au fost "acceptate aproape toate" de către Gerogia, anunţa ieri ministrul de Externe francez, Bernard Kouchner. În replică, Moscova deplânge "implicarea" Occidentului în conflict de partea Georgiei, iar în loc de o încetare a focului, continuă asaltul pe teritoriul georgian.

Invaziile ruseşti

Rusia a intervenit într-un conflict ce viza o regiune separatistă şi ţara de origine. Motivaţia Kremlinului, "protejarea minorităţii ruse", a fost una premeditată, atâta vreme cât osetienii au primit în ultimii ani paşapoarte ruseşti, deşi o mare parte dintre ei nu erau de origine rusă.

Totuşi, armata rusă nu s-a oprit la graniţele Georgiei cu Osetia de Sud. Trupele Moscovei intraseră aseară peste 20 de kilometri pe teritoriul georgian, dinspre Abhazia, conform propriilor precizări, şi ocupaseră oraşul Gori, potrivit surselor georgiene. Mai mult, conform unui reporter norvegian, ruşii ar fi ocupat şi oraşul georgian Zugdidi.

Intervenţia rusă din Georgia nu este prima în istoria recentă. Astfel, în 1956 şi în 1968, Armata Roşie a intervenit militar în Ungaria, respectiv Cehoslovacia. În ambele cazuri, ruşii au înăbuşit revoluţii naţionale ce militau pentru independenţa şi decomunizarea ţării.

După intervenţia din Cehoslovacia, ruşii au adoptat "doctrina" Brejnev a suveranităţii limitate în lagărul socialist. În 1979, URSS a invadat un nou stat, Afganistanul, pentru a-şi impune propriul sistem de guvernare şi un regim prieten prin intermediul forţei militare, contrar legislaţiei internaţionale.

"Miza conflictului o constituie menţinerea statutului de lac rusesc al Mării Negre. Încălcarea suveranităţii Georgiei s-a produs încă din 1991, când s-a decis ca trupele ruseşti să nu părăsească teritoriul georgian", consideră analistul Dan Dungaciu, expert în problematica spaţiului post-sovietic.

Saakashvili, ţinta Kremlinului

Acţiunile militare din ultimele zile ale forţelor armate ruseşti dovedesc că scopul Kremlinului nu este doar eliberarea provinciei separatiste georgiene Osetia de Sud, ci chiar schimbarea regimului de la Tbilisi.

Principala ţintă a Moscovei este chiar preşedintele georgian Mihail Saakashvili, un politician declarat prooccidental şi rusofob. "Această invazie, ce aminteşte de cea din Afganistan din 1979 şi de primăvara de la Praga din 1968, ameninţă să afecteze stabilitatea întregului sistem internaţional", arată preşedintele georgian, într-un editorial publicat ieri în "Wall Street Journal Europe".

Ameninţări la adresa suveranităţii

Moscova a acţionat în ultimii ani în direcţia destabilizării Georgiei. Astfel, Kremlinul a decis pe rând să acorde paşapoarte ruseşti separatiştilor din Osetia de Sud şi Abhazia, şi chiar i-a susţinut financiar, logistic şi militar pe liderii din aceste regiuni nerecunoscute pe plan internaţional.

Mai mult, în ultimele luni, Moscova s-a comportat pe scena internaţională ca şi cum Abhazia şi Osetia de Sud sunt provincii ruseşti.

"În realitate, acest război este despre independenţa şi viitorul Georgiei", susţine acelaşi Saakashvili. "Dacă Georgia cade, aceasta ar însemna căderea Occidentului în cadrul fostului bloc sovietic şi dincolo de el", scrie Saakashvili.

Unii analişti susţin totodată teoria conform căreia SUA ar fi dispuse să lase Rusia să rezolve unilateral conflictul din Caucaz, în schimbul acordului Moscovei pentru un atac al Statelor Unite împotriva Iranului.