Acropolele, la prima schimbare după milenii

Grecii vor să arate lumii că pot să-şi ocrotească monumentele şi construiesc un muzeu ultramodern pentru vestigiile milenare Este pentru prima oară după mii de ani când piesele

Grecii vor să arate lumii că pot să-şi ocrotească monumentele şi construiesc un muzeu ultramodern pentru vestigiile milenare

Este pentru prima oară după mii de ani când piesele preţioase părăsesc celebra colină. Semnalul de mutare a statuilor şi a blocurilor sculptate de la Acropole spre un nou muzeu ultramodern situat la poalele colinei de piatră a fost dat duminica trecută.

Prima oară a fost transferată o parte dintr-o friză, care a fost situată în partea de nord a Partenonului şi cântăreşte 2,3 tone.

Basorelieful prezintă o parte din procesiunea panatenienilor - sărbătoare religioasă antică în onoarea zeiţei Atena. Operaţiunea de mutare a acestuia s-a desfăşurat cu trei macarale gigantice pe un cer înnorat şi un vânt ce sufla cu 30-39 de kilometri pe oră.

"Totul s-a petrecut cu bine, aşa cum a fost prevăzut", a mărturisit Kostas Zambas, inginerul care a coordonat operaţiunea ce a durat aproape o oră şi jumătate şi a fost transmisă în direct la televiziune şi pe internet.

"Este un moment emoţionant, un eveniment mondial care va permite în curând deschiderea unui nou muzeu, unde mii de turişti vor putea să admire vestigiile preţioase", a spus şi ministrul elen al culturii, Michael Liapis.

Mai mult de 300 de statui, împachetate în cutii metalice, care se găseau până acum în vechiul muzeu al Acropolelor, vor fi de asemenea transferate, într-un ritm de patru transporturi pe zi.

Muzeul trebuia să fie gata pentru Jocurile Olimpice

Acropolele ateniene reprezintă unul dintre cele mai importante simboluri ale Greciei. Ansamblul arhitectural dăinuie parcă de când lumea în centrul capitalei elene, pe o stâncă la înălţimea de circa 80 de metri deasupra aşezării urbane.

A fost construit în timpul "secolului de aur" al lui Pericle (în secolul V î.Hr.) de către un colectiv de arhitecţi şi sculptori, coordonat de faimosul Fidias, considerat cel mai mare sculptor grec.

Noul muzeu este o clădire uriaşă aproape transparentă, cu mulţi pereţi de geam, concepută de arhitectul elveţian Bernard Tschumi. Urmează să se deschidă la începutul lui 2008. Noua locaţie ar fi trebuit să fie gata pentru Jocurile Olimpice din 2004, dar au existat o serie de probleme birocratice şi tehnice până la semnarea contractului de construcţie, pentru aproape 129 milioane de euro. Edificiul are trei niveluri şi o înălţime de 23 de metri. Suprafaţa totală atinge 25.000 de metri pătraţi.

La ultimul etaj se află o sală destinată pentru o friză orientală din Partenon, operă monumentală care se găseşte actualmente la British Museum din Londra, dar pe care Grecia o cere Marii Britanii de ani de zile. Aceasta a fost adusă de un aristocrat britanic în secolul XIX, când Grecia se afla sub dominaţie otomană (înainte de a-şi obţine independenţa).

Mutarea preţioaselor vestigii se face în scopul de a demonstra lumii că se iau cele mai adecvate măsuri pentru conservarea lor şi, astfel, să se obţină returnarea celor care nu se mai află în patrimoniul naţional.

"Grecia va arăta că poate să protejeze în cel mai bun mod monumentele sale şi orice argumente contrare vor dispărea", a spus Liapis, făcând aluzie la campania ţării sale pentru repatrierea frizei de la British Museum.
Potrivit calendarului prevăzut, transferul ansamblului de vestigii trebuie să se încheie în şase săptămâni, în caz că nu vor exista eventuale întârzieri cauzate de vremea nefavorabilă.

Ministrul Liapis a subliniat că, în caz de furtună sau vânturi puternice, mutarea vestigiilor - care sunt unele din cele mai mari comori ale lumii antice - va fi întreruptă, deoarece securitatea lor este prioritară. Operaţiunile de transport sunt supravegheate de zeci de arheologi şi ingineri greci.

În total vor fi mutate 4.500 de artefacte - cele mai multe din secolele VI şi V î.Hr. - din Partenon şi dintr-un muzeu, mai mic, cu o vechime de 130 de ani, situat pe colină. Unele piese, care cântăresc 1-2 tone, sunt la prima mutare după 2.500 de ani. Grecia a încheiat o poliţă de asigurare de 400 milioane de euro pentru această operaţiune.

O citadelă, simbol istoric

Acropolele ateniene reprezintă o legendară citadelă aşezată pe o colină stâncoasă, care a influenţat nu puţine evenimente politice, sociale şi culturale pe parcursul istoriei. Numele acestora provine de la două cuvinte, "akra" şi "polis", care înseamnă "oraş înalt", sau "punctul cel mai înalt al oraşului".

Ansamblul arhitectonic include palate şi temple în stil doric şi ionic. Cel mai important edificiu al Acropolei este Partenonul, un templu închinat zeiţei Atena Partenos, în care se afla imensa statuie a zeiţei, cu o înălţime de circa 15 metri. În vremea Imperiului Bizantin, Partenonul a devenit biserică ortodoxă închinată Sfintei Sofia.

În 1205, Acropolele redevin o fortăreaţă şi Partenonul, o biserică catolică. În secolul XV, când turcii invadează Grecia, Partenonul devine moschee. În 1687, Atena e distrusă în parte, când veneţienii încercuiesc oraşul şi bombardează citadela pe care turcii o umpluseră cu praf de puşcă. Începând din 1833 şi până azi, Acropolele au rămas ale grecilor (cu excepţia perioadei de ocupaţie nazistă).