Abhazia - "detonatorul" unui posibil conflict în Caucaz

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Moscova şi-a sporit contingentul militar în regiunea separatistă georgiană, în ciuda atenţionărilor Occidentului. Gestul ar putea conduce la un conflict în Caucaz cu implicaţii globale

Moscova şi-a sporit contingentul militar în regiunea separatistă georgiană, în ciuda atenţionărilor Occidentului. Gestul ar putea conduce la un conflict în Caucaz cu implicaţii globale

Rusia a desfăşurat trupe suplimentare în regiunea separatistă georgiană Abhazia, acesta fiind doar un ultim episod din conflictul diplomatic deschis cu Georgia. Tensiunile dintre Moscova şi Tbilisi au fost escaladate la 16 aprilie, când ruşii au anunţat că intenţionează să-şi consolideze legăturile cu Abhazia şi Osetia de Sud. Moscova susţine că intenţionează să protejeze minoritatea rusă din cele două regiuni separatiste, împotriva unei intervenţii militare georgiene. Tbilisiul exclude total această opţiune.

Federaţia Rusă şi-a sporit în ultimele săptămâni, în mod constant, presiunea politică şi militară asupra Georgiei, proces început înainte de summitul NATO de la Bucureşti şi concretizat joi, odată cu trimiterea de trupe suplimentare în regiunea separatistă georgiană Abhazia. Moscova susţine că doreşte să protejeze minoritatea rusă din Abhazia, însă în realitate Georgia nu a întreprins nici un gest politic sau diplomatic care să susţină poziţia rusească.

De altfel, preşedintele georgian Mihail Saakaşvili acuză Rusia că susţine militar şi financiar, cele două provincii. Liderul de la Tbilisi este convins că Moscova intenţionează să oprească astfel democratizarea Georgiei şi apropierea acesteia de structurile euro-atlantice, se arată într-o analiză intitulată "Provinciile separatiste, priveşte şi aşteaptă", publicată în ianuarie de Institutul Internaţional pentru Studii Strategice.

"Rusia acuză Georgia că intenţionează să invadeze Abhazia, însă aceste acuzaţii par total lipsite de temei în aceste circumstanţe", consideră analistul Ariel Coehn, unul dintre cei mai importanţi specialişti în spaţiul post-sovietic, în articolul "Vestul ar trebui să se unească în sprijinul Georgiei", publicat de Fundaţia Heritage.

Putin a trimis semnale clare

La summitul NATO de la Bucureşti (2-4 aprilie), preşedintele rus Vladimir Putin a ameninţat că va recunoaşte independenţa provinciilor separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud, dacă Tbilisiul primeşte invitaţia de a semna cu Alianţa un Plan de Acţiune pentru Aderare (MAP).

Documentul nu ar fi oferit garanţii de securitate Georgiei, însă ar fi fost primul pas către integrarea acestei ţări în Alianţa Nord-Atlantică. Ameninţările de la Bucureşti ale liderului de la Kremlin au fost puse în practică două săptămâni mai târziu, cu toate că Georgia nu a primit MAP la summitul NATO. Astfel, la 16 aprilie, Vladimir Putin i-a cerut ministrului său de externe, Serghei Lavrov, să îmbunătăţească nivelul relaţiilor politice şi economice dintre Federaţia Rusă şi guvernele secesioniste din Abhazia şi Osetia de Sud.

Aceste gesturi diplomatice ale Moscovei constituiau o violare la adresa suveranităţii Georgiei, consideră Ariel Cohen.

La doar patru zile de la concretizarea presiunilor politice, au urmat cele militare. Astfel, la 20 aprilie, conform surselor georgiene, un aparat de vânătoare rusesc, MIG-29, a doborât un avion de recunoaştere ce aparţinea Tbilisiului, in timp ce zbura în spaţiul aerian abhazian. Confruntarea militară a cunoscut duminică un nou episod, când două avioane de recunoaştere georgiene au fost doborâte în spaţiul aerian abhazian, informează Ria Novosti.

Rusia vrea să împiedice integrarea în NATO a Georgiei

La doar două săptămăni de la summitul NATO de la Bucureşti, Vladimir Putin i-a cerut lui Serghei Lavrov să fie pregătit pentru a lua măsuri care să "creeze un mecanism care să acopere zone largi în ceea ce priveşte apărarea libertăţilor şi drepturilor, cât şi interesele cetăţenilor ruşi care trăiesc în Abhazia şi Osetia de Sud". Aceste măsuri se adaugă altora mai vechi care au ca scop ameninţarea suveranităţii Georgiei.

Astfel, majoritatea cetăţenilor ruşi din Abhazia şi Osetia de Sud deţin paşapoarte eliberate de Moscova şi participă chiar la alegerile parlamentare şi prezidenţiale din Federaţia Rusă.

Sprijin oficial

Conform informaţiilor de presă date publicităţii de Ministerul de Externe de la Moscova, preşedintele rus a cerut guvernului să colaboreze cu regimurile separatiste pentru "organizarea cooperării în domeniile economic, comercial, social şi tehnico-ştiinţific, dar şi în sfera informaţiei, a culturii sau a educaţiei". Vladimir Putin a cerut totodată guvernului rus să recunoască legalitatea entităţilor comune înregistrate în aceste regiuni separatiste şi să "coopereze cu Osetia şi Abhazia în domenii ca asistenţa legală, probleme familiale şi penale".

Toate aceste măsuri ale Moscovei au ca scop erodarea oricărei urme de suveranitate pe care Tbilisiul îl mai avea în regiunile separatiste. La toate acestea se adaugă şi faptul că oficiile consulare ale Ministerului rus de Externe oferă servicii consulare pentru toţi rezidenţii din enclave.

Motivele Moscovei

Analiştii occidentali susţin că există cel puţin două motive recente importante pentru care Rusia acţionează direct împotriva intereselor strategice ale Georgiei. În primul rând, oficialii şi analiştii ruşi apropiaţi de Kremlin repetă în mod constant, de peste 18 luni, că, dacă provincia Kosovo îşi va declara unilateral independenţa, şi acest lucru va fi recunoscut de Occident, atunci şi Moscova va recunoaşte regimurile secesioniste din spaţiul post-sovietic. Al doilea motiv este opoziţia clară a Moscovei faţă de posibilitatea ca Georgia să devină membru al Alianţei Nord-Atlantice.

"Am intra într-un joc extrem de periculos dacă Georgia ar obţine sprijinul NATO şi ar rezolva conflictele cu Abhazia şi Osetia de Sud prin forţă", declara ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, cu doar câteva zile înainte ca preşedintele Putin să participe la Consiliul NATO - Rusia, de la Bucureşti. "Abhazia şi Osetia de Sud nici măcar nu se gândesc că Georgia ar putea să adere la NATO. Este de nepermis să te joci cu focul", ameninţa Lavrov.

Ameninţările ministrului rus de externe au fost dublate la Bucureşti de cele ale preşedintelui Putin. Acesta le-a transmis clar aliaţilor că dacă Georgia va primi MAP, atunci Moscova va stabili o "zonă tampon", între graniţele sale şi cele ale NATO. El a adăugat că extinderea NATO către Est ar reprezenta o ameninţare la adresa intereselor Rusiei, şi că acest lucru ar forţa Kremlinul să ia "contra-măsurile adecvate".

O relaţie conflictuală de peste două secole

Victoria preşedintelui Mihail Saakaşvili, la alegerile prezidenţiale din 2004, a schimbat radical orientarea politică a Georgiei. Noul concept strategic georgian s-a schimbat radical. Dintr-un "aliat" al Moscovei, Georgia a devenit o ţară cu pretenţii de integrare în structurile euro-atlantice. După 2004 însă, Rusia a contracarat în regiune prin susţinerea regimurilor separatiste georgiene, cu scopul de a slăbi politic şi diplomatic noua putere de la Tbilisi.

Abhazia, Osetia de Sud şi Adjaria sunt cele trei provincii separatiste ce s-au desprins de sub autoritatea Tbilisiului, după căderea Uniunii Sovietice. În orice caz, relaţiile dintre puterea rusească şi cea georgiană a fost una conflictuală de-a lungul istoriei. O parte importantă din Georgia medievală a fost încorporată în Rusia ţaristă la 1800, de Paul I al Rusiei, iar în anii următori şi alte regiuni au fost subjugate de imperiul ţarist. Georgia şi-a declarat independenţa după Primul Război Mondial, în spiritul celor paisprezece puncte ale preşedintelui american Woodrow Wilson, ce susţineau în esenţă dreptul popoarelor la autodeterminare.

În perioada interbelică însă, sovieticii au ocupat Georgia, în 1922, proces desvârşit în 1936, când a fost creată Republica Sovietică Georgia. După căderea comunismului, Georgia a acţionat ca un actor activ pe scena internaţională. Statul caucazian este astăzi parte din organizaţii ca ONU, Consiliul Europei, Comunitate Statelor Independente, Organizaţia Mondială a Comerţului şi doreşte integrarea în NATO şi UE.

Care ar trebui să fie reacţia Occidentului?

Analiştii americani consideră că atât Washingtonul, cât şi principalele puteri europene au elaborat o strategie greşită faţă de criza georgiană. Ariel Cohen consideră că Washingtonul nu ar fi trebuit să permită ca problema opoziţiei Rusiei faţă de acordarea MAP Georgiei să devină un subiect de dispută între SUA şi aliaţii săi europeni din NATO. Analistul american crede că Alianţa Nord-Atlantică ar trebui să ia un set de măsuri imediate ca răspuns la politicile Moscovei. Primul pas ar fi "denunţarea ocupaţiei ruseşti din Abhazia". "Statele Unite şi statele europene ar trebui să coordoneze un răspuns diplomatic şi să lanseze proteste viguroase împotriva politicii expansioniste a Moscovei", crede Cohen.

Al doilea pas ar fi stabilirea unei reuniuni de urgenţă la Consiliul de Securitate al ONU şi la OSCE, pentru a se discuta sprijinul pe care Rusia îl acordă regimurilor separatiste. Mai mult, aceste foruri politice internaţionale ar trebui să-şi exprime sprijinul pentru integritatea teritorială a Georgiei. Singurul pas care a fost făcut până acum a fost o declaraţie semnată de Statele Unite, Franţa, Germania şi Marea Britanie, la 24 aprilie, prin care se susţine suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Moscovei. Totodată, cele patru mari puteri au cerut Moscovei să revină asupra deciziei de a stabili relaţii diplomatice cu provinciile separatiste ale Georgiei.

Analiştii americani vor trupe româneşti

Ultimul pas ar fi susţinerea proiectului Georgiei, care doreşte ca trupele ruseşti de "menţinere a păcii" din Abhazia şi Osetia să fie înlocuite de trupe sub mandat ONU sau OSCE. Analistul american consideră totodată că printre naţiunile care ar trebui să furnizeze securitate în zonă se număra Ucraina, Polonia şi România.
Rusia nu este însă singurul actor care poate pierde din această criză. În cadrul Alianţei Nord-Atlantice ar putea avea loc o ruptură între SUA şi unii aliaţi europeni importanţi, cum este Germania.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite