Toţi oamenii lui Iliescu

Falsificarea documentelor militare a fost sport naţional în decembrie 1989 şi în perioada următoare. Tot felul de generali şi colonei au încercat astfel să-şi ascundă acţiunile şi ordinele criminale.

După ce a tras în „huligani" pentru a-l apăra pe Nicolae Ceauşescu, ceata lui Moş Teacă a trecut la vânătoare de „terorişti", asmuţită de noul stăpân, Ion Iliescu. Apoi au purces cu toţii la ştergerea urmelor în ritmuri de fanfară militară. Fanfara care anunţa ridicarea lor în grad, un spor la leafă şi funcţii rentabile în suita noului comandant suprem.

Ieri am prezentat cazul generalului Dumitru Drăghin - un aliaj rarisim de ticăloşie, cinism şi prostie. În Jurnalul de luptă al Diviziei 70 Aviaţie, în pagina alocată zilei de 21 decembrie 1989, acesta folosea expresii de genul „clanul Ceauşescu", „regimul totalitar", „dictatura lui Nicolae Ceauşescu" şi „politica totalitară a regimului comunist". Iar mai jos semna „general-maior Dumitru Drăghin", deşi până la 29 decembrie 1989 a fost colonel. General l-a făcut Ion Iliescu, acelaşi care câţiva ani mai târziu avea să-i graţieze pedeapsa de opt ani de închisoare, la cât fusese condamnat pentru rolul său în masacrul de la Otopeni.

Astăzi adăugăm o mostră de limbă de lemn, desprinsă din Ordinul de zi al Statului Major al Gărzilor Patriotice, la 22 decembrie 1989: „În cugetul şi simţirea cadrelor active şi în rezervă, a maselor de luptători ai gărzilor patriotice, a fost profund imprimată misiunea lor patriotică de a participa activ, împreună cu Armata, cu întregul popor la apărarea suveranităţii şi integrităţii patriei, împotriva oricărei agresiuni din afară. În conştiinţa lor n-a existat niciodată ideea de a acţiona, la ordinul dictatorului Nicolae Ceauşescu, împotriva poporului, a idealurilor sale de libertate şi dreptate socială".

Acest citat monstruos a fost semnat de comandantul Gărzilor Patriotice, colonelul Corneliu Pârcălăbescu. Limba de frasin a fost asortată cu minciuni specifice epocii din care colonelul Pârcălăbescu nu ieşise încă. Gărzile patriotice chiar au acţionat, „la ordinul dictatorului Nicolae Ceauşescu, împotriva poporului"! Un singur exemplu: miile de muncitori îmbarcaţi în trenuri şi trimişi să-i stâlcească în bătaie pe timişoreni. Măcelul n-a mai avut loc din alte raţiuni, nu pentru că oamenilor lui Pârcălăbescu li s-ar fi făcut milă de „huliganii" Timişoarei.

Să recapitulăm: colonelul Drăghin a falsificat Jurnalul de luptă din 21 decembrie 1989, a comandat carnajul de la Otopeni pe 23 decembrie şi a fost făcut general pe 29 decembrie. Colonelul Pârcălăbescu minţea de îngheţau apele în Ordinul de zi din 22 decembrie, la câteva ore după ce în biroul său fusese găsit împuşcat generalul Milea, apoi a fost recompensat cu un post în Ambasada română de la Londra.

Binefăcătorul celor doi a fost Ion Iliescu. Al lor, ca şi al altor „patrioţi" cu mâinile pătate de sânge.