Revanşa fetiţei din munţi

Motto: „Nu vă supăraţi, ce se vinde aici?“ „Cărţi.“ „Daţi mai puţine, să prindem şi noi!“ (Dialog la coadă, 1988)

Rare sunt situaţiile când eroismul rezistenţei din munţi îşi găseşte un ecou la fel de admirabil, peste ani, în paginile unei cărţi. Una dintre memorabilele excepţii poartă un nume de legendă în lupta anticomunistă: Arnăuţoiu.

Toma Arnăuţoiu, fost locotenent în Armata Regală şi luptător împotriva sovieticilor în cel de-Al Doilea Război Mondial, a condus rezistenţa armată pe versantul sudic al Munţilor Făgăraş, timp de 9 ani (1949-1958). Capturat de trupele de Securitate în 1958, a fost judecat ca „duşman al poporului" şi executat la Jilava un an mai târziu. Grupul Arsenescu-Arnăuţoiu, devenit ulterior grupul Arnăuţoiu, a cuprins câteva sute de ţărani mai înstăriţi, pe care regimul stalinist impus de sovietici îi considera „chiaburi". Printre partizani se număra şi legendara Elisabeta Rizea din Nucşoara.

În momentul capturării, din grupul de la Nucşoara mai rămăseseră doar cinci persoane: fraţii Toma şi Petre Arnăuţoiu, Constantin Jubleanu (un tânăr care avea să fie doborât într-o ultimă confruntare cu trupele de Securitate), Maria Plop şi un copil de doi ani.

Ei bine, acel copil era fetiţă, se numea Ioana-Raluca Arnăuţoiu şi se născuse în munţi, unde-şi „petrecuse" primii doi ani de viaţă. Tată îi era Toma Arnăuţoiu, iar mamă - Maria Plop. Fetiţa crescuse prin stâne şi prin peşteri, în permanenta fugă a părinţilor săi. La trei ani şi-a pierdut tatăl, executat în noaptea de 18 spre 19 iulie 1959, la Jilava, alături de alţi 15 „duşmani ai poporului".

Acum, Ioana-Raluca Voicu-Arnăuţoiu este o doamnă distinsă, căreia copilăria dură i-a şlefuit un caracter frumos şi o ambiţie de fier. Este violonistă, conferenţiar universitar doctor la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. A susţinut concerte şi recitaluri în România, Italia, Germania.

Înarmată cu o tenacitate de partizan, doamna Arnăuţoiu a reconstituit, prin documente şi mărturii, acei ani teribili care i-au marcat soarta. Şi care au îndoliat destinul României. Rodul muncii sale este o carte de mare valoare istorică: „Luptătorii din munţi. Toma Arnăuţoiu, grupul de la Nucşoara. Documente ale anchetei, procesului, detenţiei" (Editura Vremea, 2009). Data apariţiei nu este întâmplătoare: anul trecut s-au împlinit 50 de ani de la execuţia grupului Arnăuţoiu.

Este cea mai bună revanşă pe care fetiţa din munţi, născută din dragostea a doi eroi ai rezistenţei anticomuniste, putea s-o ia în faţa călăilor părinţilor ei şi ai neamului românesc. Peste timp, cele aproape 900 de pagini se vor dovedi a fi mai puternice decât toate tribunalele staliniste.