Răfuiala puciştilor cu românii de afară

Există două Românii: una în interiorul graniţelor şi alta risipită în lumea largă.

Puciştii troicii Voiculescu-Ponta-Antonescu s-au hotărât să o distrugă pe prima şi s-o izoleze pe cealaltă. România din interior e vinovată că, deşi împinsă de la spate, nu a ieşit la vot în număr suficient de mare încât să asigure mult-doritul cvorum. România de afară nu i-a avut niciodată la suflet pe bolşevicii şi pe borfaşii din politica bucureşteană, care - în consecinţă - clocesc răzbunarea. Să nu uităm: fără votul diasporei, România îl avea astăzi preşedinte pe Mircea Geoană. „Căpşunarii" - cum le place unor dobitoci să-i persifleze - au răsturnat balanţa, iar un asemenea afront nu se iartă!

Semnalul răfuielii cu diaspora l-a dat Crin Antonescu, după alegerile pierdute de el de două ori în 2009: o dată în primul tur, când a ieşit pe locul 3, şi a doua oară în finala Băsescu-Geoană, când a mers pe mâna loser-ului. În martie 2011, actualul preşedinte uzurpator declara: „Poate ne gândim la un sistem în care, pentru cei care nu trăiesc pe teritoriul României, condiţionăm dreptul la vot de plata a cel puţin unui impozit în ţară - că e teren, că e casă, că e alt tip de venit impozitat". Imensa nerozie era vizibilă şi de pe Lună, în condiţiile în care Constituţia consfinţeşte dreptul la vot, necondiţionat, oricărui cetăţean român care a împlinit 18 ani (cu excepţiile ce decurg din decizii judecătoreşti). Apropo: în viziunea bezmetică a nepreşedintelui, ar trebui condiţionat şi dreptul la vot al românilor din ţară „de plata a cel puţin unui impozit"? Sau introducem aşa, subit, o superbă discriminare?!

Avântându-se şi el în bătălia cu diaspora, Victor Ponta a depistat 3.052.397 de români cu rezidenţă în străinătate (unii fără drept de vot). Întrebarea e: ce se întâmplă cu ei? Vor fi scăzuţi... din ce? Din cei 18.292.514 semnalaţi de Ministerul Administraţiei şi Internelor (varianta USL, Rus-Dobre) pe listele permanente la 10 iulie 2012? Nu există nicio relaţie directă între numărul românilor din interiorul ţării şi numărul celor stabiliţi în străinătate. Migraţia populaţiei nu poate fi rezolvată printr-o ecuaţie matematică. Aşadar, cei 3.052.397 nu pot fi scăzuţi, pur şi simplu, din cei 18.292.514. Şi nici măcar nu pot fi adunaţi, pentru că unii dintre ei s-ar putea suprapune, fiind număraţi atât în ţară, cât şi afară.

Modul absurd în care Guvernul Ponta încearcă să administreze situaţia românilor din străinătate a fost revelat şi în conferinţa de presă de luni. Premierul a avut o reacţie agresivă, necontrolată, la adresa unei jurnaliste de la Agenţia France Presse, care a îndrăznit să-l întrebe ce se întâmplă cu voturile diasporei: se scad din totalul de 8.459.053 dacă românii din străinătate nu ar mai fi luaţi în calculul cvorumului? Altfel spus, le numărăm doar voturile, nu şi contribuţia - prin prezenţa fizică - la cvorum? Răspunsul lui Ponta: o ţâfnă de puradel prins la furat în tramvai.

Un cititor propune o abordare genială. Să presupunem că în România există, în total, 100 de cetăţeni, toţi înscrişi în listele electorale permanente. În diaspora există 10 cetăţeni români, necuprinşi în liste şi neluaţi în calculul cvorumului. La alegeri se prezintă 95 de cetăţeni din România (adică 95%) şi 8 din diaspora (80%). Întrebare: care este procentul general de participare?  Conform teoriei USL: 103%.

În faţa raţiunii, imbecilitatea de partid şi de stat primeşte o palmă usturătoare.

Grigore Cartianu este director editorial "Adevărul"