O minciună, o prostie, un miting

Ieri eram hotărât să scriu un editorial în care să nu apară numele Victor Ponta.

Gata, pauză, mai sunt şi alte personaje care merită atenţie! Dar Victor Ponta a vrut altfel. A produs o nouă declaraţie - care mi-a picat sub ochi pe la prânz - învelită în otrăvitoarea glazură a minciunii.

„Ia stai, că încep să mă supăr acuma. Ia zi, de la ce investiţie am tăiat? (...) N-am tăiat niciun leu de la drumuri, şi de la fonduri europene cu atât mai puţin", s-a răţoit Ponta la un reporter pe care-l trata ca pe un PDL-ist sub acoperire. Scena a avut loc la Brazi, iar ziaristul îl întrebase de ce a tăiat două miliarde de lei din fondurile pentru investiţii.

E o performanţă să minţi cu atâta dezinvoltură! Dar ar putea fi şi semnul unei boli netratate la timp. Sau poate, pur şi simplu, e un mod de viaţă: respiri şi minţi, minţi şi respiri. De ce să nu minţi dacă ţi se permite? Fraier e cin' te crede.

Să lămurim lucrurile. Guvernul Ponta chiar a tăiat bani de la investiţii. Ultima dovadă este livrată, la solicitarea Hotnews, de Compania Naţională pentru Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), instituţie aflată în subordinea Ministerului Transporturilor, care este păstorit de liberalul Ovidiu Silaghi. Aşadar, informaţia nu vine dinspre inamicii de la PDL, ci chiar de la Guvernul Ponta.

CNADNR a precizat că au fost sistate lucrările la zece obiective de investiţii. Printre acestea: lărgirea la patru benzi a Centurii de sud a Capitalei, finalizarea unui tronson din autostrada București-Ploieşti şi a două pasaje denivelate pe Centura Aradului (din care unul era gata în proporţie de 64%). Acestor „îngheţări" li se adaugă înjumătăţirea bugetului Metrorex pentru proiectul „Magistrala V, Drumul Taberei-Universitate".

Bugetul Ministerului Transporturilor a fost redus cu 1,25 miliarde de lei în urma aprobării de către Guvern, pe 5 septembrie, a memorandumului înaintat de Ministerul Finanţelor, care a pus în practică rectificarea bugetară din luna august. Prin memorandum, Ministerul Transporturilor se angaja „să dispună imediat conducerii CNADNR măsurile necesare pentru sistarea lucrărilor şi încheierea de acte adiţionale la contracte, astfel încât, pentru anul 2012, să fie angajate lucrări doar în limita creditelor bugetare aprobate".

Aşadar, Victor Ponta a semnat, cu mâna lui, reducerea bugetului de investiţii al Ministerului Transporturilor. Tot el, şi tot cu mâna lui, a parafat „sistarea lucrărilor" pe anumite şantiere. Şi atunci, ce demon interior îl impinge să declare că „n-am tăiat niciun leu de la drumuri"? Ce suferinţă neştiută îl impinge, mereu şi mereu, spre mitomanie?

Probabil, aceeaşi suferinţă - sau inconştienţă, sau iresponsabilitate - care-l face să declare la televizor, în faţa a sute de mii de români: „Urăsc ceea ce domnul preşedinte Băsescu reprezintă". Ura este cu adevărat o suferinţă. Dar ea poate duce şi la orbire politică. E greu de definit „ce reprezintă" Traian Băsescu în plan politic. Dar, în plan juridic, definiţia o dă Constituţia - Articolul 80, alineatul 1: „Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării".

Aşadar, în acest moment, Băsescu - că-ţi place, că nu-ţi place - „reprezintă statul român". A urî „ceea ce domnul preşedinte Băsescu reprezintă" înseamnă, prin tranzitivitate, a urî statul român. E un exerciţiu de logică, nimic mai mult. Dacă tot voia să transmită naţiunii că urăşte întregul univers băsescian, dl Ponta putea să evite, măcar, cuvântul „reprezintă". Căci este cuvântul care - ghinion! - se regăseşte în Constituţie. Atenţie: acesta nu este un caz de mitomanie; este doar un caz de prostie. Prostie politică, evident, că de altele nu ne ocupăm.

Aseară, la nici 24 de ore de la usturătoarea înfrângere cu Olanda, gazonul şi tribunele „Arenei Naţionale" au găzduit contramanifestaţia USL la Congresul Partidului Popular European, desfăşurat la Palatul Parlamentului. De aici şi până a da în mintea lui Piţurcă n-a mai fost decât un pas. În discursul său, Victor Ponta a avut accese de Gâgă al democraţiei. În contextul prezenţei la Bucureşti a liderilor europeni, liderul PSD a folosit expresii de genul: „cetăţeni de mâna a doua, pedepsiţi din afara ţării, traşi la răspundere din afara ţării", „ne-am obişnuit să ne plângem la Bruxelles", „o ţară umilită", „o ţară înfrântă", „cozi de topor". Crin Antonescu, liberalul, ne-a oferit o retorică de ţaţă părăsită, asigurându-ne că va veghea, nedormit şi încercănat, ca noi, românii, să nu mai fim „slugile instituţiilor europene".

Să mai spună cineva că România nu este o gazdă ospitalieră...

Grigore Cartianu este director editorial "Adevărul"