Facultatea care despică firu-n mii

Diana Rizoiu, proaspăt absolventă de Filosofie, spune că fără această facultate nu ar fi devenit omul care este astăzi. „Meseria“ de filosof a fost introdusă în nomenclator. „Pasionaţii de înţelepciune“ declară că terminarea unei astfel de specializări nu îi face nicidecum filosofi, ci specialişti în filosofie.

„Într-o lume materialistă, preocupată de imediat, mai sunt încă oameni care, din pasiune, studiază filosofia, oameni care devin puternici trăindu-şi intens viaţa spirituală". Aşa a început discuţia Diana Rizoiu, 21 de ani. proaspăt absolventă a Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti.

Ea spune că nu oricine poate face Filosofie pentru că nu toţi au capacitatea de a-şi pune întrebări în legătură cu „ploaia de afară care ba are picătura mare, ba are picătura mică". „Sunt foarte mulţi care dau la Facultatea de Filosofie pentru că admiterea este uşoară. Se intră pe bază de dosar. Mulţi vin doar de dragul de a face o facultate, puţini sunt însă cei care o fac pur şi simplu din pasiune: aceea de a citi, de a gândi, de a cunoaşte, de a-şi pune întrebări", a spus Diana.

Ea a mai zis că a reuşit să-şi formeze propriul mod de gândire în urma lecturilor pe care le-a avut de-a lungul anilor de studiu. Într-un final a devenit mai puternică şi mult mai capabilă să vadă miile de feţe ale unei probleme, „să despice firul în mii, şi nu în patru". „Fără această facultate nu aş fi devenit omul care sunt astăzi. M-a ajutat să înţeleg de ce fac ceea ce fac şi de ce sunt aşa cum sunt", afirmă tânăra.

Seminariile, ţinute în iarba din curte

Facultatea îi încurajează pe studenţi să gândească, inclusiv prin modul de desfăşurare a seminariilor. Când e cald afară, acestea se ţin pe iarbă, în curtea facultăţii, alături de profesorii care sunt foarte deschişi, după cum a spus studenta.

„Asta în afară de seminariile pe care le ţin studenţii între ei, fie pe caloriferul din faţa bibliotecii, fie oriunde în altă parte", a mai explicat ea. La fiecare seminar, studenţii primesc câte un text de citit, pe baza căruia se desfăşoară discuţiile la clasă.

„Profesorul nu te întreabă ce a spus Heidegger despre fiinţă, ci care este părerea ta despre ce a spus Heidegger despre fiinţă. Este o nuanţă extrem de importantă", a precizat studenta.

Vrea să devină ziarist

Ea crede că filosofia nu poate fi studiată acasă, fără profesor, pentru că textele trebuie discutate şi interpretate împreună cu „alţi pasionaţi de înţelepciune". „Nu aşa se făcea filosofie în Grecia antică?". Ea şi-a pregătit lucrarea de licenţă pe filosofia lui Sartre, gândirea căruia a influenţat-o în toţi anii de studiu.

De când meseria de Filosof a fost introdusă în nomenclator, toţi absolvenţii Facultăţii de Filosofie devin Filosofi cu diplomă. „După părerea mea însă, dacă termini această facultate nu eşti Filosof, ci un specialist în Filosofie. Acum este foarte greu să mai devii filosof şi asta nu pentru că s-a gândit şi s-a spus totul până acum, ci pentru că nu mai sunt aceleaşi condiţii în care poţi gândi ca un filosof ", a precizat Diana Rizoiu.

În ceea ce priveşte încadrarea pe piaţa muncii după absolvirea facultăţii, Diana crede că sunt destule opţiuni, deşi este de acord că celelalte facultăţi oferă o gamă mai largă de posibilităţi absolvenţilor de a-şi găsi un loc de muncă.

Absolvenţii de filosofie pot lucra ca profesori de specialiate, ca ziarişti, publicitari sau comunicatori, în general. Ea speră să se angajeze la un ziar. „Vreau să devin ziarist, fapt pentru care voi urma şi cursurile unui masterat în jurnalism. Facultatea de Filosofie mă ajută însă foarte mult în acest demers pentru că jurnaliştii vorbesc despre oameni şi pentru oameni, îşi pun întrebări şi pun la rândul lor întrebări", a mai spus
studenta.

Admiterea la Filosofie

Admiterea pentru anul universitar 2010 / 2011 la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti are loc în perioada 8 - 15 iulie 2010. Admiterea se face pe bază de dosar şi se ia în considerare media de la Bacalaureat, în proporţie de 75%, şi media generală a anilor de liceu, în proporţie de 25%. Sunt 130 de locuri la buget, 70 la specializarea Filosofie şi 60 la specializarea Studii europene. În plus, mai sunt 200 de locuri la taxă.