Cum poţi să faci facultatea în străinătate

Nimic nu vă poate arunca afară din facultate mai repede ca plagiatul, este prima lecţie pe care o învaţă studenţii în facultăţile occidentale. Franţa, Anglia, Germania sau Spania? Unde să urmez facultatea? Sunt întrebări pe care fiecare student şi le pune, atunci când vrea să înveţe în străinătate.

Sistemul de admitere la facultate diferă de la o ţară europeană la alta. În timp ce în Marea Britanie te poţi împrumuta de la un serviciu specializat pentru plata studiilor, în Danemarca acestea sunt gratuite. În afară de înscrierea directă pe site-urile universităţilor, candidaţii mai pot apela la serviciile firmelor de consultanţă educaţională.

Marea britanie, preferată de studenţi

Răzvan Postolache, 21 de ani, urmează cursuri de publicitate la Universitatea Coventry din Marea Britanie. A fost admis în 2008, după absolvirea Colegiul Bilingv „George Coşbuc" din Bucureşti. „M-am hotărât să aplic pentru Marea Britanie după ce am asistat la o prezentare făcută la liceul meu de Centrul de Consiliere pentru Studii în Străinătate (Study Abroad Advising Center). Ştiam că Regatul Unit are o tradiţie academică bogată şi veche", dezvăluie Răzvan unul dintre motivele pentru care a făcut alegerea.

Pasul următor a fost să intre pe site-ul serviciului britanic de consiliere pentru studii universitare (UCAS), unde şi-a făcut un profil pentru care a plătit o taxă modică (100 de lire sterline - 480 de lei) şi a ales şase opţiuni de studiu. La câteva săptămâni, a primit confirmarea şi aşa a devenit student al Universităţii Coventry. Când a ajuns la universitate ploua cu găleata, îşi aminteşte Răzvan, iar oraşul nu i s-a părut prea prietenos.

Dar apoi, şi-a făcut amici printre colegii de facultate şi de la cămin. „Odată cu începerea facultăţii, colegii păreau de treabă, iar profesorii au fost multumiţi de mine ca student. Astfel că am reuşit să obţin o bursă de studiu. M-am înscris şi într-un club al studenţilor, pe care am ajuns să îl conduc în anul II, un lucru util pentru CV", a spus Răzvan. Tânărul spune că, în primul an de facultate, a fost uşor pentru el deoarece multe din evaluările de la facultate au fost proiecte de grup.

Despre sistemul de educaţie din Marea Britanie, Răzvan spune că are un mare avantaj. Cunoştinţele teoretice ale studenţilor sunt evalute prin proiecte practice. „În Marea Britanie, orice tentativă de plagiat este dur sancţionată cu exmatricularea. Unul din primele lucruri pe care ni le-au spus profesorii la ore a fost: "Nimic nu vă poate arunca afară din facultate, mai repede decât plagiatul. Poţi să vii beat la cursuri, poţi să baţi un profesor, şi tot ai mai avea o şansă să rămâi. Dar încearcă să plagiezi şi să scapi nepedepsit - nu vei putea", a explicat studentul.

Ionuţ Mărieș la Universitatea Aarhus (Danemarca)

Implicaţi în proiecte practice

Cel mai mult i-a plăcut că englezii pun accent pe pregătirea practică. "Studenţii sunt încurajaţi să dezvolte legături cu industria, să lucreze şi să ia contact cu "politicile corporatiste", cum se spune. În plus, ei au obligaţia de a-şi alege o materie de studiu fără legătura cu profilul studiat", povesteşte Răzvan.

Există şi lucruri care nu i-au plăcut, şi anume materiile omniprezente: marxismul, materialismul dialectic, semiotica. "În orice eseu sau raport, trebuie să faci dovada existenţei acestor cunoştinţe, citând din Manifestul Comunist sau din diverşi filosofi şi eseişti de orientare marxistă", a mai declarat studentul. La capitolul ce nu-mi place la facultatea mea Răzvan ar mai adauga şi vremea ploioasă şi monotonă.

Ana Becheru, 21 ani, absolventă a Colegiului Carol I din Craiova, studiază artitectura la Universitatea Kent din Marea Britanie. În primul an de facultate a înfiinţat Societatea Studenţilor Români de la Kent, pentru a-i ajuta pe cei care veneau la studii. „Încă din anul întâi am fost încurajată de către profesorii mei să mă implic într-un proiect de cercetare. Scopul era să mă familiarizez cu designul barurilor, cluburilor, cafenelelor, restaurantelor şi spaţiilor unde studenţii socializează", a mai spus Ana. Apoi, timp de şase luni a lucrat în echipă la un proiect care a dus la schimbarea designului arhitectural al acestora.

Profesorul danez nu are întotdeauna dreptate

Ionuţ Mărieş, 21 de ani, a absolvit Colegiul Naţional Gheorghe Şincai din Baia Mare şi în prezent urmează cursuri de comunicare la Universitatea Aarhus din Danemarca. Despre sistemul de educaţie danez spune că e diferit de cel din ţară. "Aici accentul este pus pe lucrul în echipă şi proiecte. În fiecare săptămână avem de făcut alt proiect. Ceea ce îmi place deosebit de mult este faptul că la examene tot timpul am lucrat pe cazuri reale", a explicat Ionuţ. El a adaugat că în Danemarca profesorul nu are întotdeauna dreptate. "Este un lucru normal ca fiecare să aibă propria lui părere, chiar dacă aceasta este diferită faţă de cea a profesorului", a mai spus Ionuţ.

Un alt student, Victor Şolea, 21 de ani, învaţă astronomia la Universitatea din Helsinky, Finlanda. Tânărul arată că fiecare student are un profesor îndrumător care îl ajută la conceperea parcursului academic personal. "Cadrele didactice sunt în temă, şi încearcă să ne prezinte cele mai recente rezultate, cu accentul pe munca proprie", a spus Victor. Acesta mai arată că studiul în străinătate l-a ajutat să înţeleagă că diversitatea se bazează pe diferenţe şi fiecare persoană este diferită în felul ei.

Ana Becheru la Universitatea Kent (Marea Britanie)

Avantajele unei educaţii la o universitate occidentală

Studiile făcute de Liga Studenţilor Români în Străinătate (LSRS) arată că Marea Britanie este prima opţiune europeană a studenţilor români. Organizaţia are peste 2.000 de membri, răspândiţi în universităţi din întreaga lume, dar estimările arată că numărul tinerilor români plecaţi afară depăşeşte 50.000.

Specialiştii de la LSRS arată că există avantaje ale studiului în Marea Britanie, în sensul că românii pot obţine împrumut pentru studii, pe care îl pot returna după ce şi-au găsit de lucru. Un alt avantaj este calitatea educaţiei şi reputaţia academică a universităţilor, arată Costin Elefteriu, membru fondator al LSRS.

Costin a absolvit, în 2008, Facultatea de Film de la Universitatea Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică, dar apoi a ales să dea la a doua facultate în Londra: Colegiul de Studii de Război. Costin spune că indiferent ce ţară alegi pentru studii, unul dintre motivele pentru care merită să înveţi în străinătate este contactul cu o altă civilizaţie şi un alt sistem care te formează ca individ.

„După absolvirea unei facultăţi din străinătate ai perspective mai mari de angajare. Acolo există un serviciu de carieră la universitate şi ai posibilitatea să iei contact cu angajatorii încă din facultate", a mai spus Costin.

Ţările preferate de studenţi

Potrivit datelor de la LSRS, după Marea Britanie, în topul preferinţelor studenţilor români urmează Franţa, Italia, Danemarca, Germania, Olanda şi Spania. Alegerea Italiei şi a Spaniei ca destinaţie de studiu are loc din motive de apropiere culturală, iar în ţările nodice datorită gratuităţii. „Merită menţionat faptul că în ultimii doi-trei ani ţări ca Danemarca, Olanda şi Norvegia au urcat în preferinţele studenţilor, datorită atât nivelului scăzut al costurilor, cât şi promovării acestor universităţi în România, în cadrul târgurilor educaţionale", a mai spus Costin Elefteriu.

Caravană cu informaţii

În perioada 3-11 iunie 2010, LSRS organizează în liceele din zece mari oraşe ale ţării (printre care Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Craiova şi Bucureşti) o caravană pentru ca elevii şi studenţii să fie informaţi referitor la paşii pe care trebuie să-i facă pentru a ajunge la studii de licenţă, masterat sau doctorat, în universităţi din străinătate.

În fiecare oraş, studenţii admişi la universităţi de prestigiu le vor prezenta tinerilor oportunităţile de studiu", a spus Adina Vinţan, coodonatoarea proiectului. A doua etapă a acestei acţiuni se va desfăşura în perioada 15 iunie - 1 august 2010.

Consilierii de carieră susţin că alegerea sistemului de educaţie şi pregătirea dosarului sunt cele mai importante lucruri, atunci când studenţii se hotărăsc să plece la studii în străinătate.

„Noi recomandăm tinerilor să înceapă pregătirea dosarului cu 8-12 luni înante de începerea programului de studiu. Pe lângă formularul de aplicaţie, eseurile, foaia matricolă, diploma de Bac, scrisorile de recomandare, mai sunt importante şi diplomele de activităţi extraşcolare şi rezultatele de la testele internaţionale de limbi străine", a spus Bogdan Kochesch, coordonatorul serviciului de consiliere Edmundo.

Paşii pentru depunerea unui dosar

Intri direct pe site-ul universităţilor la care ai vrea să studiezi şi contactezi consilierii pentru studenţi străini de acolo. Ei îţi vor spune ce trebuie să faci ca să fii admis la universitatea lor.

În cazul în care studiul site-urilor ţi se pare complicat, trimiţi un email către unul dintre serviciile de consultanţă educaţională din România (Integral Edu, Edmundo, Study Abroad), în care dai datele personale. Consultanţa e gratuită, însă actele depuse costă aproape 500 de lei.

Studiezi atent opţiunile pe care le ai în domeniile tale de interes şi te consulţi cu specialiştii în educaţie în privinţa şanselor tale. După ce alegi unversităţile, consilierii îţi vor trimite informaţiile necesare.

Specialiştii spun că există cazuri în care universităţile îţi trimit o ofertă condiţionată, precum finalizarea studiilor cu o notă mare.