Încălzirea globală, între politică şi cinema

Fostul vicepreşedinte american Al Gore

Schimbarea climei, încălzirea globală, viitorul Terrei şi al omenirii îi preocupă deopotrivă pe politicieni şi pe cineaşti.

Copenhaga găzduieşte între 7 şi 18 decembrie cea de-a 15-a conferinţă ONU dedicată schimbărilor climatice de pe Terra.

Evenimentul, la care iau parte lideri de stat şi reprezentanţi de organizaţii din 180 de ţări, este ultima întâlnire la nivel guvernamental, înainte de expirarea vechiului acord de mediu, încheiat la Kyoto, în 1997. Sub imperiul necesităţii, marii jucători de pe scena mondială sunt nevoiţi să ia decizii viabile, care să împiedice accentuarea încălzirii globale.

Degradarea mediului pe marile ecrane

Cinematografia s-a preocupat de problema catastrofelor de mediu, chiar de la începutul anilor ‘70. Prima peliculă de referinţă este „Produsul verde" („Soylent Green" - 1973). Acţiunea este plasată în anul 2022, când gazele cu efect de seră au dus la o creştere atât de mare a temperaturilor, încât regiuni întregi ale Terrei nu mai pot fi locuite. În contextul suprapopulării sufocante a oraşelor, singurii care duc o viaţă rezonabilă sunt bogaţii, care trăiesc în apartamente de lux (în care femeile se închiriază odată cu mobilierul).

Peste 11 ani, actorul de filme de acţiune Steven Seagal, fervent activist umanitar, a încercat să tragă un semnal de alarmă bine intenţionat cu pelicula „Teren minat" („On Deadly Ground" - 1994). Subiectul se învârte în jurul abuzurilor săvârşite de o companie petrolieră care face ravagii în Alaska, distrugând mediul.

Pelicule care au tras semnale de alarmă

Tema unui nou potop este reluată în „Lumea Apelor" („Water­world" - 1995), proiectul actorului Kevin Costner. Pelicula înfăţişează Terra unui viitor îndepărtat, când, în urma topirii gheţarilor, Pământul este acoperit de ape, iar puţinii oameni rămaşi în viaţă trăiesc în mici comunităţi plutitoare.

Nouă ani mai târziu, Hollywoodul şi-a adunat forţele şi a mai produs un film „de catastrofă", cu buget colosal şi efecte vizuale pe măsură, „Unde vei fi poimâine" („The Day After Tomorrow" - 2004). Aici, încălzirea globală antrenează topirea calotelor glaciare, apele dulci se deversează în mări şi oceane, iar salinitatea şi temperaturile apelor scad dramatic, declanşând o nouă glaciaţiune.

În fine, ultima referinţă este şocantul documentar „Un adevăr incomod" („An Inconvenient Truth" - 2006), regizat de Davis Guggenheim. Pelicula a susţinut campania de informare asupra schimbărilor climatice dusă de fostul vicepreşedinte american Al Gore (foto), şi a fost răsplătită cu un premiu Oscar, în 2007.