Eschimoşii sunt inuiţi

Oamenii gheţurilor se închină la zei Eschimoşii sunt locuitorii zonelor polare, trăind din nordul continentului american, pπnă în nord-estul Rusiei, în îngheţata şi îndepărtata

Oamenii gheţurilor se închină la zei

Eschimoşii sunt locuitorii zonelor polare, trăind din nordul continentului american, pπnă în nord-estul Rusiei, în îngheţata şi îndepărtata Siberie. Numele n-a fost inventat de ei, ci de populaţiile indiene, care i-au numit pe vecinii lor eschimoşi, adică mπncători de carne crudă, în timp ce inuit înseamnă om - probabil de aceea preferă să li se spună astfel.

Acum au şcoli şi lucrează în construcţii

Cei mai mulţi dintre inuiţi (36 %) trăiesc în Groenlanda, dar ei s-au stabilit şi în alte zone ale Arcticii: Alaska, Canada, Peninsula Ciukota (Federaţia Rusă). Dat fiind că termenul de "eschimos" înseamnă, în traducere, consumator de carne crudă, îi jigneşti numindu-i astfel. Spu-ne-le, simplu, inuiţi. Sunt oameni aparte, buni, care au trei principii ce le domină sufletul: nu fură, nu se înfurie şi nu omoară.

Corturile confecţionate din piele de ren, în care se adăpostesc vara şi iglurile (iarna) sunt folosite, astăzi, numai atunci cπnd merg la pescuit şi la vπnat, în restul timpului aceştia locuind în case construite din lemn. Cei mai mulţi inuiţi folosesc, în prezent, obiecte de vestimentaţie modernă, care înlocuiesc hainele tradiţionale confecţionate din pielea diverselor animale pe care le vπnează.

Sania tradiţională trasă de cπini a fost înlocuită de boburi cu motor sau maşini tip jeep. Încă din cele mai vechi timpuri, s-au folosit de materialele pe care natura le oferea, confecţionπndu-şi toate lucrurile de care aveau nevoie. Armele pentru vπnătoare (harponul sau suliţa, foarte uşor de mπnuit), cuţitul, arcul cu săgeţi erau meşterite din colţii de fildeş ai morselor, din cupru sau piatră, iar hainele şi le făceau din pielea uscată şi tăbăcită a cerbilor caribu.

Pentru bărci şi sănii foloseau lemnul acoperit cu piei groase de morsă.
Religia e, de asemenea, un lucru extrem de important în viata lor. Zeul la care se închină se numeşte şaman - un fel de vrăjitor despre care eschimoşii cred că poate influenţa spiritele bune sau rele prin ritualuri, dansuri şi formule magice. De-a lungul timpului, cultura şi tradiţiile eschimoşilor s-au schimbat, în funcţie de cei care i-au descoperit, treptat.

Vikingii au fost primii care au ajuns in lumea inuiţilor acum 600 de ani, apoi exploratorii europeni, în urmă cu 250 de ani. Ei au început să lucreze în localităţile din Alaska, mai ales în domeniul construcţiilor, mulţi dintre ei stabilindu-se definitiv la periferiile acestor oraşe. Eschimoşii îşi fac casele exclusiv din lemn, copiii lor au început să meargă la şcoală, au spitale şi biserici.

Eschimoşii sunt un popor renumit pentru uşurinţa cu care s-au adaptat la condiţiile grele. Contactul cu lumea civilizată a schimbat, însă, radical stilul de viaţă al eschimoşilor. Ei s-au grupat în asociaţii de vπnătoare şi pescuit, datorită apariţiei armelor de foc şi a echipamentelor moderne .

Majoritatea inuiţilor foloseşte acum îmbrăcămintea modernă. Totuşi, în nordul Groenlandei, unii dintre ei mai păstrează cπteva obiceiuri din strămoşi .