Cinema - recomandări

,,Luptătorul", ,,Secrete din trecut", ,,O viaţă  minunată",  ,,A mea şi numai ai mei" sunt recomandările făcute de criticul de film Cristi Mărculescu.

Luptătorul   (6 mar.)

“The Wrestler” este un film bun, mic şi sincer, adică prezintă exact calităţile care irită profund Academia Americană de film dar care sunt recompensate fără vreun fel de jenă de o puzderie de festivaluri, asociaţii de critici şi nu în ultimul rând de spectatori.

Ajuns spre 50 de ani, Randy (Mickey Rourke într-un rol pur şi simplu epocal) nu mai este “Berbecul” care ştergea ringul de lupte cu oponenţii în anii ’80. Gloria a trecut, Randy lucrează la raionul de mezeluri al unui supermarket şi vizitează frecvent o stripteuză şi ea trecută de prima tinereţe (Marisa Tomei uluitoare şi ca fizic şi ca interpretare actoricească). Sărac şi lipsit de orice scop în viaţă, Randy încă mai profesează în circul fals şi trist al campionatelor de wrestling.

Pentru că altceva nu ştie să facă. Nu ştie nici cum să reia legătura cu fiica sa înstrăinată şi lesbiană (Evan Rachel Wood). Şi atunci când i se oferă şansa de a relua marele său meci de la finele anilor ’80 ezită. Pentru că este, fizic, o ruină şi pentru că cel mai probabil meciul, oricât de înscenat/regizat ar fi, i se poate dovedi letal.

Aronofsky nu caută nici gloria, nici triumfurile nici nobleţea (pe care wrestling-ul nu le are şi nici nu le-a avut vreodată) nu lansează nici un fel de critici sau satire sociale. Face pur şi simplu un film despre oameni în pragul bătrâneţii cu uşi care li se închid în faţă. Deci drama din film este şi a luptătorului îmbătrânit care nu înţelege mai nimic din lumea înconjurătoare şi a femeii odată letale, care se vede brusc nedorită de iubitorii de nuditate artistică. Singurul lucru care prezintă asemănări cu saga lui Rocky Balboa este subiectul. Abordarea se află la polul opus.

Secrete din trecut   (27 feb.)

Regie: Stephan Elliott;  Distribuţie: Jessica Biel, Ben Barnes, Kristin Scott Thomas, Colin Firth, Kimberley Nixon, Katherine Parkinson

O comedie savuroasă, a cărei acţiune se petrece la începutul anilor ’30. Un tânăr britanic pe nume John Whittaker se îndrăgosteşte nebuneşte de Larita, o americancă îndrăzneaţă şi o ia de soţie. Problemele încep în momentul în care cuplul ajunge la reşedinţa familiei Whittaker, unde Larita face cunoştinţă cu soacra ei. Între cele două femei există o reacţie de respingere reciprocă.

Toate eforturile Laritei de a-i face pe plac doamnei Whittaker eşuează lamentabil, pentru ca în cele din urmă, tânăra să înţeleagă jocul pe care îl face soacra. Pentru a-l păstra pe John, Larita trebuie să-i răspundă mamei lui cu aceeaşi monedă. Când balanţa începe să se încline în favoarea Laritei, doamna Whittaker descoperă un secret din trecutul nurorii ei şi are posibilitatea de a o îndepărta pe Lorita.

O viaţă  minunată   (6 mar.)

Regie: Alejandro Chomski;;  Distribuţie: Angela Sarafyan, Jesse Garcia, Dana Delany, Andreea Marin Bănică, Ştefan Bănică Jr.

Sătulă de tatăl ei denaturat şi de familia disfuncţională, Maggie decide să fugă de acasă şi să plece la Los Angeles. Însă odată coborâtă din autobuz, tânăra se izbeşte de o lume nouă, dar cel puţin la fel de dură ca aceea pe care a lăsat-o în urmă: periferia Los Angeles-ului, înţesată de prostituate, proxeneţi şi criminali. Neavând nici un sprijin, Maggie (Angela Sarafyan) ajunge să doarmă sub cerul liber, ascunsă în spatele unor tomberoane.


Salvarea ei pare să vină de la David (Jesse Garcia), un emigrant ilegal care lucreză într-un club de striptease. Acesta îi oferă un adăpost, iar de aici până la înfiriparea unei idile, drumul este destul de scurt. Sentimentele profunde pe care şi le poartă îi ajută pe Maggie şi David să privească spre viitor cu speranţă, făcându-i să creadă că visurile lor chiar se pot împlini.


A mea şi numai ai mei   (13 mar.)

Regie: Gyula Nemes;  Distribuţie: Orsolya Toth, Geza Balkay, Krisztián Kovács, István Avar, Tamás Beregi, Bálint Kenyeres

Filmul, parţial autobiografic, are ca protagonist un băiat care-şi trăieşte viaţa după dictonul „o femeie pe zi ţine medicul la distanţă”, într-o poveste care se consumă în ritmuri frenetice pe străzile din Budapesta. Băiatul este mereu dornic de noi aventuri, dar totodată se află în permanenţă în căutarea unei relaţii. Iluzia dragostei este singura care îl determină să renunţe la sentimentele superficiale.

Filmat şi editat într-o combinaţie de cinéma verité şi videoclipuri à la MTV, “A mea şi numai ai mei” debordează de energie, fiind nu numai un exerciţiu de stil, ci are şi un umor aparte. Pe lângă aviditatea de aventuri băiatul are totuşi o latură sensibilă. Are o relaţie cu o fată, relaţie ce pare condamnată la eşec încă de la prima întâlnire şi care sporeşte latura emoţionantă a peliculei.