Sănătatea echipajelor viitoarelor expediţii pe Marte este pândită de numeroase pericole, de la cancer, la distrofie musculară severă. Cel puţin aşa susţine un grup de cercetători, condus de profesorul de biologie Roberts Fitts, de la Universitatea Marquette, din Milwaukee, SUA.
Pe baza analizelor efectuate pe mici probe de ţesut prelevate de la nouă astronauţi americani şi ruşi, care au petrecut circa şase luni pe Staţia Spaţială Internaţională, Fitts a ajuns la nişte concluzii îngrijorătoare.
Biopsiile au fost făcute cu 45 de zile înainte de lansare şi în decurs de 24 de ore de la revenirea la sol. Fitts consideră că un cosmonaut care ar zbura spre Planeta Roşie ar pierde jumătate din puterea principalilor muşchi. „Un membru al echipajului navei spaţiale, zburând în condiţii de imponderabilitate timp de 520 de zile (durata unei expediţii dus-întors până pe Marte, n.r.), s-ar întoarce pe Terra cu musculatura unui bătrân de 80 de ani", explică biologul. „Aceasta semnifică o îmbătrânire de un an pentru fiecare zece zile", adaugă acesta.
Reducerea masei musculare, a forţei şi rezistenţei duce la o scădere cu 40% a capacităţii de efort fizic, iar acest fenomen nu depinde de mărimea muşchilor. Dimpotrivă, s-a observat că astronauţii cu masă musculară mai mare au avut cel mai mult de suferit. Potrivit scenariilor elaborate de NASA, o călătorie dus-întors Pâmânt-Marte, folosind actuala tehnologie spaţială, ar dura circa trei ani, dintre care unul petrecut pe Planeta Roşie.
„În acest caz", spune cercetătorul american, „muşchii mari, cum sunt cei ai gambelor, s-ar reduce cu aproximativ 50 de procente. Cosmonauţii ar obosi mult mai repede în timpul activităţilor de rutină (mai ales îmbrăcaţi în costume spaţiale), iar la întoarcere ar fi atât de slăbiţi încât nici nu ar putea părăsi nava, în caz de urgenţă".
Pe lângă distrofia musculară severă, printre pericolele care îi pândesc pe cosmonauţi în eventualele expediţii marţiene mai figurează cancerul (în urma mutaţiilor la nivelul ADN-ului, din cauza radiaţiilor cosmice), reducerea densităţii oaselor şi stresul determinat de şederea prelungită într-un spaţiu limitat. Studiul cercetătorilor americani a fost publicat online de „The Journal of Physiology" şi va apărea în versiunea de print luna viitoare.













* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.
Trimite Anuleaza