Un pericol ignorat

Turnura pe care au luat-o evenimentele a făcut să le tremure nădragii (şi probabil că le mai tremură încă) multor «oameni importanţi».

Protestele şi violenţele din ultima săptămână au descoperit, în mod neaşteptat, chipul României nefardate. Surpriza poate fi comparată cu aceea pe care ar produce-o, într-o ţară islamică, o femeie care şi-ar smulge vălul de pe cap, chiar în mijlocul unei pieţe aglomerate.

Atât politicienilor de la putere, cât şi celor din Opoziţie nu le-a trecut prin minte că vor asista la aşa ceva. Dar, atenţie! Asta nu înseamnă că în mijlocul violenţelor din noaptea de 15 spre 16 ianuarie nu şi-au vârât coada diverşi „învârtitori" din cadrul sau din preajma unor partide. Prea sunt lucrurile cusute cu aţă albă în privinţa „strategiei" de intervenţie a jandarmilor şi a abuzurilor comise de aceştia asupra unor civili nevinovaţi. Prea e neclară treaba cu asalturile „ultraşilor" şi cu neputinţa organelor de ordine de a-i încercui.

În orice caz, turnura pe care au luat-o evenimentele a făcut să le tremure nădragii (şi probabil că le mai tremură încă) multor „oameni importanţi". Cu alte cuvinte, au văzut bine că sarmaua electorală pe care se pregăteau să le-o servească românilor li se poate întoarce între ochi, asezonată cu porţii consistente de „mămăliguţă explozivă". Şi, fie vorba-ntre noi, parcă nici diversiunea nu mai ţine ca altădată. Ori din lipsă de „specialişti" în materie, ori din cauza accesului mai facil al „prostimii" la informaţie.

Mă aşteptam totuşi ca politicienii noştri să fie mai receptivi la avertismentele constante ale serviciilor secrete româneşti - mult mai comunicative în ultima vreme - asupra riscului de producere a unor turbulenţe în societate. „Am observat un anumit tip de extremism care se dezvoltă în diverse zone, pe fundalul crizei", spunea directorul SRI, George Maior, ­într-un dialog „La masa Adevărului", publicat de noi pe 5 ianuarie. Acelaşi personaj vorbea, cândva, despre vulnerabilităţile sistemului educaţional românesc, care afectează securitatea naţională.

Cum se traduc toate acestea şi, mai ales, cum se leagă între ele? Iată cum: neştiinţa şi lipsa de educaţie fac loc manipulării şi, implicit, comportamentelor deviante. În cinismul lor, nu puţini dintre cei care ne-au condus au avut în vedere doar „foloasele" pe termen mediu - manipularea mai uşoară a maselor -, ignorând complet faptul că proasta guvernare se va întoarce împotriva lor.

Practic, decredibilizarea clasei politice afectează grav securitatea naţională, prin punerea la îndoială a principiilor democratice - „toţi sunt o apă şi-un pământ!", „pentru ce să mai votăm?" etc.

Ideea de a controla societatea doar prin dezbinarea şi învrăjbirea păturilor ce o compun şi-a dovedit falimentul. Liderii politici pot fi siguri că, din 15 ianuarie 2012, România nu va mai fi la fel de uşor de condus.

George Rădulescu este publicist comentator ''Adevărul''