Adevarul.ro

Construcţiile de proastă calitate şi populaţia numeroasă transformă oraşele sărace în cea mai vulnerabilă ţintă a cutremurelor. 

Cutremurul de şapte grade mag­ni­tudine care a avut loc în Haiti ar devasta orice oraş, dar numărul morţilor şi gradul de distrugere are o legătură mai mare cu economia şi ingineria decât cu geologia. Din cauza creşterii exponenţiale a populaţiei, a sărăciei şi legilor corupte sau inexistente legate de construcţia clădirilor, alte naţiuni sărace din lume se pot aştepta chiar la dezastre şi mai mari în anii ce vor urma.

Cine va face faţă celor mai mari riscuri? Kathmandu, Nepal, potrivit unui studiu făcut de GeoHazards International din Palo Alto, California, un grup non-profit de cercetare care are ca scop diminuarea suferinţei cauzate de dezastrele naturale. Acel oraş cât şi altele de pe lista ţărilor celor mai vulnerabile ale grupului s-ar putea aştepta la mari pagube în cazul unor eventuale calamităţi. Port-au-Prince nu se afla pe lista întocmită în 2001.

Evenimentele petrecute de atunci încoace dovedesc din plin faptul că estimările pagubelor au fost reduse. Cutremurul de 7,6 grade magnitudine din regiunea Kashmir din Pakistan, din octombrie 2005, a cauzat peste 73.000 de decese, multe fiind în părţi izolate ale ţării, şi nu cum s-a întâmplat în Islamabad, unde au fost morţi din rândul populaţiei urbane. Studiul lui GeoHazards a prezis că un cutremur de şase grade asupra capitalei Pakistanului ar omorî 12.500 de oameni.

Brian E. Tucker de la GeoHazards a avertizat că problema va deveni şi mai gravă, chiar şi cu noile tehnici de construcţie a caselor.

În Shillong, India, de exemplu, casele din bambus cu un etaj au fost înlocuite de case cu mai multe etaje, din beton, dar sunt construite destul de prost şi adesea pe pante înclinate. Prin urmare, Tucker a prezis că un cutremur de 8,3 grade care ar lovi Shillong ar putea omorî de 60 de ori mai mulţi oameni decât într-un cutremur similar din 1897, chiar dacă populaţia a crescut doar de opt ori.

În ultimul secol s-a întâmplat exact opusul cu ţările în curs de dezvoltare. Legile clădirilor au fost îmbunătăţite pentru regiunile cu risc de cutremur, aşa cum s-a întâmplat şi cu pregătirile pentru calamităţi. Impactul economic al cutremurelor este, de asemenea, foarte diferit. Cutremurul din 1994 din Northridge, California a costat 1% din Produsul Intern Brut regional, după spusele lui Tucker, în timp ce costul cutremurului din 1972 din Nicaragua a ajuns la 40% din întregul PIB al ţării. Tucker prezice că impactul asupra Haiti va fi chiar mai mare.

Citiţi mai multe despre cele mai periculoase şi şubrede clădiri din lume în numărul 25 al revistei Forbes România.